sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Concurs sponsorizat de Libris.ro

Salutare,

Iată-ne la un nou concurs, de data aceasta sponsorizat de către librăria online Libris.ro. Vreau să le mulțumesc mult pentru această sponsorizare și sper că vă veți aduna cât mai mulți, credeți-mă, premiul merită.

Așadar, ca să intrați în concurs trebuie să urmăriți acești pași:

  1. Like paginii „Unwritten words” și „Libris” (de asemenea, dacă doriți puteți da like și celorlalte pagini din pagina principală a blogului);
  2. Distribuie link-ul concursului pe un site de socializare, apoi lasă-mi link-ul;
  3. Urmărește blogul prin GFC, după care lasă-mi numele cu care îl urmărești;
  4. Recomandă acest concurs apăsând pe „g +1”;
  5. Urmărește blogul prin E-mail și lasă-mi E-mail-ul cu care îl umărești;
  6. Oferă-mi feedback-ul tău privitor la blog și eventuale sfaturi privitoare la aspectele la care ar trebui să mai lucrez;
  7. Răspund la întrebarea următoare: care e cartea ta preferată și de ce, iar dacă ai putea schimba ceva la ea, ce anume ai schimba?
Premiul constă într-un voucher de 40 de lei pentru orice achiziție de pe Libris.ro! De nerefuzat, așa-i? Așa-i!

Mulțumesc celor de la Libris încă o dată, vă aștept în număr cât mai mare și cât mai doritori de câștig. Concursul va dura până pe la sfârșitul lunii decembrie, dacă se vor fi adunat minim 25 de participanți. În caz contrar, concursul se va prelungi până când numărul de parcipanți va fi ales. Câștigătorul va fi ales dintre concurenții cu răspunsuri cât mai interesante, astfel încât să mă convingă, chiar, să citesc cartea descrisă!

Mult succes, vă aștept!
Andrei


Câștigător „It's time for Giveaway and you're invited”

Salutare,

Am deschis acum ceva timp un concurs AICI. V-ați înscris, ați îndeplinit regulile, acum iată că e timpul să anunțăm și câștigătorul.
Mi-au plăcut răspunsurile voastre, vă felicit, ați dat dovadă de o înclinație spre intorspecție (aș spune și puțină speculare filozofică, dar ar fi niște cuvinte prea mari, hehe). Așadar, în urma extragerii, fericita câștigătoare este (da, da, voi folosi femininul, pentru că niciun băiat nu s-a înscris):


Vă felicit și să vă bucurați de cărți așa cum m-am bucurat și eu când le-am cumpărat. Literatura pe tocuri, vă rog să-mi trimiteți detaliile necesare (adresă completă, cod poștal, nume și prenume, un eventual număr de telefon- deși nu cred că este cazul) pentru a putea expedia premiul. În eventualitatea lipsei un răspuns, câștigătoarea va fi următoarea persoană de pe listă.

Vă mulțumesc că ați participat, chiar vă mulțumesc, și nu uitați că încă mai sunt două concursuri active:
AICI și AICI

Seară faină, ne auzim curând, foarte curând, cu un nou concurs atractiv pentru voi! 

„Fugarul” de Massimo Carlotto- Recenzie



O carte spectaculos de surprinzătoare și... ludică.

O eroare judiciară trimite un tânăr sub urmărirea poliției, devenind un caz internațional al justiției italiene. Acuzat pe nedrept de ceea ce nu a făcut niciodată, autorul ne redă, în acest roman autobiografic, parcursul său în această anchetă istorisind, de asemenea, viața sa de „fugar” cu o jovialitate extrem de mare și cu un sarcasm fin. „Cum să mai crezi în justiție când ești acuzat de o crimă pe care n-ai comis-o?”, afirmă Massimo Carlotto la un moment dat. Bună întrebare!

„Cazul Carlotto”, așa cum a fost numit în Italia, surprinde enorm de multe întorsături de situație și aduce mereu și mereu personaje cheie. Fugarul este obligat să fugă pentru a se ascunde de poliție, deghizându-se, tot timpul, în persoanje cât mai „normale”, fără a antrena în a atrage atenția „copoilor”. Deunde un clandestin involuntar și străbate lumea sub identități surprinzătoare, trece prin experiențe inedite, de multe ori fiind la un pas de a fi descoperit. Un personaj ce dorește să se refacă social, însă viața îi este marcată de descoperirea făcută din pură întâmplare. Totuși, personajul nostru drag este nevoit să se întoarcă în Italia pentru a fi judecat, încarcercat și grațiat, toate astea după lungi ani de anchete, de infern, nopți nedormite, dezamăgiri și durere.

Un roman ușor de citit, cu un fir epic lejer, sănătos, numai bun de citit când ești pe un drum lung și când dorești să te relaxezi fără a-ți antrena imaginația. Că, la urma urmei, asta și înseamă „biografie”.

Le mulțumesc fooooarte frumos celor de la Cărți Anticariat pentru acest roman plin de suspans și umor, l-am citit cu mare drag și foarte rapid, având în vedere că mai mereu am fost pe drumuri. De altfel, vă recomand să vizitați site-ul care e în toiul reducerilor și surprizelor.

Editura Nemira (Suspans)
Traducere din italiană de Raluca Lazarovici
192 pagini

Comes a time when


Vine un timp când dorești să te lepezi de tot ce-ai acumulat, să-ți arunci toate amintirile din sertare, să-ți golești capul de toate formulele de la matematică și toate tangentele și cosinusurile, să uiți toate mișcările oscilatorii de la fizică și toate unitățile de măsură, să uiți ce este izopropilul, N-butena, tetrahidroxoaluminatul de sodiu, să uiți teoria lui Sigmund Freud și ce anume prevedea Tratatul de la Maastricht. Când ai vrea să uiți unde anume se proiectează sensibilitatea proprioceptivă, câți nervi cranieni are un om, din ce este alcătuit sistemul nervos central, care este capitala Franței, în ce an a explodat atomocentrala de la Cernobîl, ce formă de guvernământ are Spania, în ce an a aderat Croația la Uniunea Europeană.

Vine un timp când ți le dorești pe toate astea. Și nu numai.

Când dorești să fii lângă acea persoană care te face fericit, care te face să te simți complet, iubit, întregit, perfect, imperfect, trist, melancolic, visător, glumeț, irațional, dar, totuși, fericit. Acea persoană lânga care ai vrea să te trezești o viață întreagă și s-o privești dormind, iubind-o ca și cum ai fi văzut-o pentru prima dată. Apoi să cobori jos și s-o privești iarăși, stăpân peste ceea ce-ți aparține, dovedind că eternitatea există. Există în fiecare din noi. Și două eternități îs mai bune decât una singură.

Da, ți le poți dori pe toate.

Vine un timp când trebuie să-ți faci curaj și să strigi: „Da, asta sunt eu, la naiba! Arăt așa cum arăt, gândesc așa cum gândesc, simt așa cum simt, iubesc așa cum iubesc, dar sunt unic. Nu încerca să mă faci să mă simt mai puțin om, doar pentru că nu mă încadrez în ideile tale și nu încerca să mă schimbi doar ca să mă potrivesc în lumea. Dacă trebuie să mă schimb, voi lua singur această decizie, pentru că am trecut de perioada Evului Mediu.”

Când ești suficient de puternic ca să te iubești așa cum ești, vei fi surprins de cât de multe porți ți se vor deschide și cât de multe posibilități îți vor ieși în cale. Dacă trecutul nu te mulțumește, uită-l pe loc. Alcătuiește-ți o nouă viață în care să crezi.

Câteodată trebuie să ți le dorești pe toate. Și trebuie să-ți fie frică de eșec!

vineri, 28 noiembrie 2014

„Jurnalul Annei Frank” de Anna Frank- Recenzie



Le mulțumesc celor de la Bookia.ro pentru această carte minunată, care a fost savurată pe deplin de ființa mea!

Am tot amânat lectura acestei cărţi pentru că tot găseam titluri interesante, care îmi “făceau cu ochiul “ sau pentru simplul fapt că nu aveam timp.

Savurat pe deplin de conştiinţa mea înfometată de reverie, jurnalul a reuşit să îmi atingă cele mai sensibile coarde, stârnind un amalgam de sentimente. Aş fi regretat enorm dacă nu aş fi parcurs aceste pagini.
Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Ţările de Jos, într-o ediţie îngrijită de tatăl ei, Otto Frank, “Jurnalul Annei Frank” a fost tradus în peste 65 de limbi. S-a vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare- un număr exorbitant, după cum se observă. De ce atât de preţios şi considerat atât de important? Anne Frank este, probabil, un nume familiar chiar şi pentru cei care nu au citit jurnalul, caci reprezinta un document extreme de important, din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial.

Împreună cu familia ei şi alţi evrei, Anna Frank este nevoită să se ascundă în Anexă. Urmează să locuiască aici doi ani (6 iulie 1942- 4 august 1944), după modelul unei vieţi clandestine. Sunt obligaţi de circumstanţe să păstreaze liniştea până când pleacă muncitorii din fabrica, iar ferestrele sunt ţinute închise pentru a nu da nimănui de bănuit că cineva ar putea locui în încaperea respectivă. Cea mai îngrozitoare condiţie, pentru ea, era aceea de a nu putea râde când simţea nevoia (ceea ce era aparent imposibil, în contrast cu personalitatea ei ludică) şi îi lipseau plimbările prin natură (“Pentru oricine se teme, este singur sau nefericit, este cu siguranţă cea mai bună metodă să se ducă undeva în natură unde este complet singur, singur cu cerul, cu natura şi cu Dumnezeu. Atunci, abia atunci, simţi că totul e aşa cum trebuie să fie şi că Dumnezeu vrea să vadă oamenii în simpla şi frumoasa natură, fericiţi”). Cu toate acestea, finalul este prezentat într-o ipostază tragică: cei opt locatari ai Anexei sunt arestaţi şi deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz, iar cu excepţia lui Otto Frank, toţi vor muri. Astfel, tatăl Annei va publica şi va face cunoscut, în toata lumea, jurnalul fiicei sale.

Stil precis,scurt, dar ironizant (“ o să le arat eu  ca Anne Frank e unsă cu toate alifiile şi-or să se minuneze şi-or să-şi închidă numaidecât fleanca”), impregnat de oralitate şi fineţe psihologică, Anna se adresează jurnalului pe care îl primeşte de ziua ei, numindu-l “Kitty”, ca şi cum s-ar adresa celei mai bune prietene, prezentându-i gândurile, sentimentele şi frământarile sale cele mai ascunse. Sincer, când l-am răsfoit prima dată, chiar asta am crezut. Nu îmi imaginam că numele acesta îi va fi atribuit jurnalului propriu-zis.

Consider că această carte ar trebui să fie lectură obligatorie, căci răscoleşte orizontul sufletului şi determină meditări profunde asupra valorilor etice, cum ar fi libertatea, pe care, fiecare dintre noi ar trebui să o preţuim mai mult.

Este o carte emoţionantă, tapetată de autenticitate, care reverberează şi în prezent vocea acestei fiinţe umane de doar 13 ani, provocând o transpunere revoltată în ceea ce priveşte consecinţele acestui război. Astfel, jurnalul conturează, în fond, un personaj puternic, nuanţat de speranţa, impresionând prin maturitatea de care dă dovadă.

În ceea ce priveşte exegeţii, Phillip Roth apreciază că : “Era o tânară minunată. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei… Ardoarea, spiritul care o animă-mereu active, punând mereu lucrurile în mişcare… E ca o surioară pasională a lui Kafka, este fetişa lui pierdută.”

Citate:

“Atâta timp cât poţi privi cerul fără teamă, ştii că eşti curat pe dinăuntru şi că vei fi din nou fericit. Şi atâta timp cât există această mulţumire interioară, mulţumirea pentru natură, Dumnezeu şi multe altele, atâta timp cât o porţi în tine, vei putea deveni din nou fericit. Poţi pierde totul: bogaţia, prestigiul, dar mulţumirea interioară poate fi doar ascunsă şi te va face, atâta timp cât trăieşti, din nou şi din nou fericit”.
“Lenea poate să pară atractivă, dar numai munca oferă satisfacţii”.
“Cine ar fi crezut vreodată că se pot petrece atât de multe în sufletul unei tinere fete?”

Îi îmbrățișez cu mare drag pe cei de la Bookia și le mulțumesc, încă o dată, pentru posibilitatea de a citi această carte care merită citită, care poate fi comandată de AICI. De asemenea, vă invit să profitați de MARILE reduceri, cu ocazia Black Friday. 

Editura Humanitas
392 pagini



miercuri, 26 noiembrie 2014

„Înainte să adorm” de S.J. Watson- Recenzie



Ne definim prin amintirile noastre. Dar dacă ne-am trezi bruscă fără ele? Dacă am uita dintr-odată cum n cheamă, cine suntem, de unde venim, pe cine iubim?

Are 47 de ani și e scriitoare. Se trezește în fiecare dimineață neștiind unde se află. O formă rară de amnezie o împiedică să rețină informații mai mult de 24 de ore. Crede că are cu 20 de ani mai puțin, că este singură și are întreaga viață înainte. Dar descoperă că locuiește cu soțul ei, Ben, și că majoritatea deciziilor importante din viața sa au fost deja luate. Doctorul o sfătuiește să țină un jurnal care o ajută să-și recompună amintirile de la o zi la alta. Dar într-o zi deschide jurnalul și citește: „Să nu ai încredere niciodată în Ben.”
O cheamă Christine. Jurnalul vieții ei se numește „Înainte să adorm”.

Ai intrat deja în viața ei!

O carte nemaipomenită, o carte pe care am citit-o cu sufletul la gură, mereu în alertă. O carte pe care am citi-o în 3 zile. Pur și simplu nu mă săturam să văd ce are să se mai întâmple cu Christine. După cum ați aflat, aceasta suferă de formă rară de amnezie ce nu-i permite să-și stocheze memoriile și amintirile. Doar imaginați-vă, să uiți totul după ce te trezești. Ehe, în cazul ăsta, mă lipsesc de un somn bun. 
Începutul promitea multe și știam cu certitudine că are să fie ceva memorabil, are să fie carte, pe care mi-am dorit din inimă s-o citesc, bună, care să mă surprindă și șocheze, care să mă facă să vreau să nu mă mai opresc din a o citi. Așa că am început lectura. Se trezește, iar totul parte atât de normal. El e Ben și de 20 de ani îi explică cine este ea, cine este el, ce sunt ei și de ce sunt acolo.

Știți ce-mi place la cartea aceasta? Te surprinde. Te suprinde chiar dacă știi cu siguranță că o carte în care protagonista e amnezică nu te va surprinde. Surprinde, da, pentru că ceilalți știu ceva ce ea nu mai știe. Sau ceva ce ea nu a știut niciodată. Ce cuprinde trecutul Christinei pe care Ben încearcă că atâta patos să-l ascundă? Care sunt realizările ei? Ce iubește ea? Cum a ajuns Christine să fie amnezică și să uite tot? Ce s-a ales de viața Christinei? Este Ben cine susține el că este? Pe măsură ce treci cu ochii deasupra paginilor, descoperi indicii care contrazic cu totul ceea ce susții că știai până în acel moment, și, încetul cu încetul, descoperi adevărul despre lumea în care trăiește și a trăit eroina noastră. Anxietate, groază, teamă, frustrare, dorința adevărului- toate acestea se activează în sufletul cititorului acestui roman minunat.

Un volum cutremurător de care m-am îndrăgostit încă de când i-am văzut coperta, ce a jucat un rol important atunci când am ales-o; pe lângă numeroasele recenzii bune pe care le-am citit despre. Un volum în care suferința și lipsa speranței, sentimentele contraditorii și minciunile, secretele ascunse, ating un suflet ce n-ar merita un asemenea tratament. E un must-read, o carte ce o poți lua oriunde vrei și pe care o voi reciti cu aceeași plăcere de la început. Finalul este superb, îmi amintesc că l-am recitit, și nu mint, de vreo 3-4 ori. S.J. Watson știe ce face, și face asta cum știe el mai bine!



Am extras și niște citate și pasaje care mi-au plăcut în special:

„Mâine? Dar n-am niciun mâine, mi-am zis în sinea mea. Tot așa cum n-am niciun ieri.”

„Am impresia că nimic nu e real, totul pare inventat. Chiar și eu.”

„Unele lucruri e mai bine să nu ți le amintești. E mai bine să se piardă pentru totdeauna.” 

„M-am înfiorat când mu-am dat seama că mai trecusem prin toate astea. Pentru el, suferința nu e nouă- a avut timp să sedimenteze în el, să devină parte din fundația lui, astfel încât să nu-l mai zdruncine.
Doar suferința mea e nouă zi de zi.”

„Azi dimineață am coborât în bucătărie gândindu-mă că viața mea e construită pe nisipuri mișcătoare. Se schimbă de la o zi la alta. Lucruruile pe care cred că le știu se dovedesc a fi false, iar lucruruile de care sunt sigură- despre mine și vața mea- țin de o perioadă faorte îndepărtată a trecutului meu.”

Critici:

’’Pur şi simplu, cel mai bun roman de debut pe care l-am citit vreodată.”- Tess Gerritsen
’’Acest fermecător roman de debut este în egală măsură un portret al profundului impact pe care boala îl are asupra personajului principal, şi un thriller care te ţine cu sufletul la gură, fără să-i poţi anticipa vreo clipă finalul.”- Booklist
„Un roman desăvârșit. Structura lui e atât de amețitoare, încât te face aproape să nu mai fii atent la stilul minunat în care e scris.”- The Guardian
 
Le mulțumesc din suflet celor de la Cărți Anticariat, care mi-au oferit posibilitatea de a citi acest roman minunat, pe care îl puteți comanda cu o reducere substanțială de AICI. Un preț incomparabil pentru un asemenea roman bun!


Drepturile de ecranizare au fost vândute casei de producție a celebrului regizor Ridley Scott. Rowan Joffe, scenaristul thrillerului „28 Weeks Later” și al dramei „The American”, a adaptat cartea pentru marele ecran. Filmul, de aemenea, merită!

Editura Trei- Fiction Connection
Traducere din engleză și note de Lauranețiu Dulman
440 pagini

Un volum nou în colecția Enigma - Editura Univers


Cei de la Editura Univers sunt puși pe fapte editoriale mari. Așadar, după toate noutățile de la Gaudeamus, ne surprind cu un nou roman.

Cum poate un tânăr timid, introvertit şi cu complexe fizice, sociale şi culturale să devină asasin profesionist? Prin vocea protagonistului, într-un stil alert, caracterizat de o extremă violenţă verbală, dar şi de sensibilitate, tandreţe şi umor, romanul „Ucigaşul dezvăluie procesele interioare complexe şi pline de conflicte, precum şi pe cele exterioare care îl aruncă pe căi nu de el alese, dar înscrise deja, oarecum, într-un fel de cod genetic social.

Patrícia Melo s‐a născut în 1962 în São Paolo. A scris romane, piese de teatru şi scenarii de film. Romanele ei sunt bazate pe intrigi poliţiste şi au drept sursă de inspiraţie, de multe ori, violenţa din cartierele sărace ale marilor oraşe. În 2001 a câştigat premiul Jabuti, cel mai important premiu literar brazilian, pentru romanul ”Inferno„. Pentru ”O Matador„ (”Ucigaşul„, 1995) a primit în 1996, în Franţa, Prix Deux Océans şi în 1998, în Germania, Deutscher Krimi Preis. În 1999, revista „Time” a inclus‐o într‐o listă care cuprindea cincizeci de „Latin American Leaders for the New Millennium“.


Cartea poate fi comandată de AICI.
Mulțumim Editurii Univers pentru toate surprizele plăcute și devotament. Vă îmbrățișăm cu drag!

luni, 24 noiembrie 2014

Cele mai vândute cărți Litera la Gaudeamus 2014

Bună seara,

Bineînțeles, Editura Litera și-a făcut simțită prezența și s-a afirmat la Gaudeamus 2014, cu vânzări nu numai foarte bune, dar și cu oferte și premii.

București, 23 noiembrie 2014  

În  cadrul  Târgului  Internaţional  Gaudeamus  -  Carte  de  învăţătură 2014, Litera și-a întâmpinat cititorii cu o ofertă editorială bogată, pentru adulți și copii, titluri noi de foarte bună calitate, reduceri de preț între 25 și 70% și evenimente deosebite. Prezența editurii Litera s-a remarcat la această  ediție  Gaudeamus prin  acțiuni aniversare dedicate cititorilor, cu ocaziasărbătoririi a 25 de ani de existență. 

Pe primele trei locuri ale titlurilor Litera pentru adulți, vândute la Gaudeamus 2014, se află „Ură, prietenie, dragoste, căsătorie”, „Fugara” și  „Dragă” viață de Alice Munro, câștigatoarea Premiului Nobel 2013. Urmează volumele de versuri ale lui Mircea Dinescu, „Întoarcerea barbarilor” și „Vino în rochia ta simplă de stambă”, lansate în prezența autorului, a lui  Alex Ștefănescu și  Mihaelei Moroșanu. Poezia lui Dinescu reprezintă o radiografie brutal de exactă a vremurilor, manifestul unui poet-martor al Atlantidei comuniste ce s-a scufundat. Pe locul șase al vânzărilor se află volumul „Patrimoniul umanității”. Cele mai frumoase locuri  din  lume. Toate siturile  UNESCO, lansat  în  prezența lui Theodor  Paleologu, Bedros Horasangian, Augustin Ioan, Mihaela Căpățână și Ilieș Câmpeanu.

„Secretele Verei Atkins”. Povestea unei românce spion în al Doilea Război Mondial, de Sarah Helm, a fost, de asemenea, un volum care a captat interesul cititorilor la Gaudeamus 2014, aflându-se pe locul șapte în topul vânzărilor. Lansarea a fost făcută în prezența invitaților Adrian Cioroianu,  Constantin  Degeratu și  Bedros Horasangian. Biografia lui Sarah  Helm dezvăluie secretele celei despre care Ian Fleming, creatorul celebrului James Bond, spunea: „În adevăratalume a spionilor, Vera Atkins a fost șeful”. Locul opt îi revine cărții „Cântecul păsărilor” de Sebastian Faulks, la a cărei lansare au participat Bedros Horasangian, Elisabeta Lăsconi, Liana Stanciu, Maia Morgenstern și Irina Ilie. Cu o galerie de personaje memorabile, de o mare complexitate psihologică, cu o scriitură de o intensitate şi o frusteţe tulburătoare, cu episoade capabile să răscolească sufletul oricărui cititor ,romanul lui Sebastian Faulks este o emoţionantă meditaţie asupra naturii umane şi un omagiu adus soldaţilor britanici participanţi la Primul Război Mondial.

„Vatican.Toate picturile și frescele marilor maeștri”, un volum care înfățișează exhaustivuna dintre cele mai rafinate și mai importante colecții de artă ale lumii, s-a aflat în preferințelecititorilor, ocupând locul nouă al vânzărilor. Locul zece pe lista celor mai vândute cărți  Litera la Gaudeamus 2014 este ocupat de „Răzbunarea Geografiei” de Robert D. Kaplan. Autorul susţine că, pentru a înţelege evenimentelecurente – conflictele  religioase,  războaiele,  instabilitatea politică –,  e de ajuns să aruncăm oprivire asupra hărţii.

Dintre titlurile pentru copii, cele mai bine vândute au fost: „Disney. Regatul de gheață”,„Vine Crăciunul”,  „Violetta. Agenda mea de școală”,„Violetta. Rețetele Violettei” și „Cartea de aur a celor mai frumoase povești”. Micii fani ai cărților „Violetta” s-au bucurat de un spectacol extraordinar de muzică și dans, alături de Andra Gogan și trupa Amicii.

Toate cărțile pot fi cumpărate de pe site-ul editurii la prețuri de nerefuzat!

Comparativ cu anul precedent, vânzările Litera la Gaudeamus  au  crescut  cu  20%. Numărul total al cărților vândute depășește 7000 de exemplare, din peste 1000 de titluri.

Ne bucurăm de succesul Editurii și le dorim cât mai multe cărți vândute și cât mai multe cărți bune editate!

duminică, 23 noiembrie 2014

Câștigător „Concurs sponsorizat de cărți romantice”

Salutare,

Din moment ce nu mai apar persoane interesate de ACEST concurs, voi anunța câștigătorul. Așadar, în urma extragerii, acesta este:


Lavinia Humneiuc, felicitări. Felicitări și celorlalți, vor mai fi concursuri și șanse de câștig. Lavinia, te rog să îmi trimiți un e-mail la adresa andrei.cioata17@yahoo.com cu numele tău și prenumele din buletin, adresa completă și numărul de telefon, pentru ca cei de la Cărți Romantice să-ți poată expediat premiul. Felicitări încă o dată

De asemenea, nu uitați de concursurile încă active:

1. „Simlarillion și două romane polițiste”- AICI;
2. „Festinul ciorilor”- AICI;
3. „Comentează și... câștigă!”- AICI.

Vă aștept să vă încercați norocul.
Mult succes!

„Vecinul” de Lisa Gardner- Recenzie



Un thriller senzațional, plin de suspans, mister, complex. O adevărată încântare, unul dintre cele mai bune romane thriller-suspans-acțiune-dramă-mister pe care le-am citit vreodată.


O poveste senzațională și plină de întorsături, de întrebări și capcane la tot pasul. Lisa Gardner ne pune toate acestea în față, scriind povestea cu un talent deosebit de a nara, de a porni intrigi și, aș spune, puncte culminante. Deoarece, de-a lungul romanului, nu există numai un punct culminant, ci sunt pe puțin atâtea câte degete avem la o mână. 

Totul începe când Sandy, mamă și soție „devotată” (sau poate nu, asta e una din întrebările pe care ți-o pui la fiecare pagină citită) dispare într-un mod bizar de acasă, lăsând în urmă o fetiță șocată, care, poate, a văzut prea multe și știe prea multe. Bineînțeles, acuzatul principal cade a fi soțul ei, Jason, care pare a avea un trecut care ascunde secrete și mistere. Un trecut negru și întunecat. Apoi, mai apar și alte persoane ce sunt luate în vizorul poliției: un pedofil care, din punctul său de vedere, a fost nevoit să facă ce a făcut, pentru că victima îl iubea, un elev al doamnei Sandy- pentru că ea era profesoară- care este nemulțumit de statutul său dovedindu-se a fi îndrăgostit de ea și un membru al poliției orașului care „îi dorește binele” lui Sandy și căruia aceasta i se dăruiește în mod natural.

A plecat oare Sandy cu alt bărbat, sătulă de Jason și de nepăsarea lui? S-a sinucis? A fost ucisă pentru ca mai apoi cadavrul să-i fie tranșat și ascuns în frigiderul imens din garaj? Sau oare își petrece viața sub altă identitate, pe o plajă îndepărtată în Mexic? 

O fetiță care știe prea multe, un soț cu un trecut negru, care își petrece toate nopțile în fața calculatorului, neglijându-și soția. Sau poate doar îi dorește binele? Ce face toată seara când nu este lângă soția sa? De ce o refuză pe aceasta când încearcă să-l atingă? Ce ascunde, de fapt, Jason? Dacă ăsta e numele său real. 

Vor reuși cei de la departamentul poliției s-o găsească pe Sandy... în viață? Va fi dispusă Ree, fiica celor doi, să coopereze pentru a oferi detalii cu privire la ce s-a întâmplat cu mama sa? Vor primi cei de la poliției acordul lui Jason de a o interoga pe Ree? Ce se va alege de soarta celor doi: va ajunge Jason la închisoare și Ree în grija statului, pentru ca mai apoi să fie dată spre adopție și să ajungă în cine știe ce colțuri ale lumii? Lisa Gardner rezolvă într-un mod autentic toate aceste doleanțe, iar ultimile cincizeci de pagini din carte pur și simplu îți explodează în fața ochilor.

Am selectat, pe parcursul lecturii, niște pasaje care mi s-au părut relevante pentru acțiunea cărții și intriga ei:

„Dintotdeauna m-au fascinat secretele. Mi-am trăit copilăria în minciune, așa încât nu e de mirare că văd subterfugii oriunde mă uit. Colegul meu de clasă care poartă cămașă cu mânecă lungă, chiar și atunci când e cald afară, e, fără îndoială, bătut de tatăl vitreg. Femeia aceea cu față ciupită de vărsat și cu umeri colțuroși și care lucrează la curățătorie este, fără îndoială, abuzată de fiul ei, bruta aia care își pierde vremea prin spatele magazinului.
Oamenii mint. La fel de instinctiv precum respiră. Mințim pentru că nu ne putem abține.”

„Știți ce facem, de fapt, la aceste ședințe? Căutăm scuze. Tatăl care s-a culcat cu fiica predinte că este o persoană mai bună decât preotul care s-a culcat cu cincisprezece acoliți. Tipul care a mângâiat, consideră că este mai bun decât cel care a penetrat. Prădătorii care își ademenesc victimile cu dulciuri, afecțiune sau privilegii nemeritate susțin că sunt mai buni decât monștrii care au recurs la violență, în timp ce monștrii care au recurs la violență cred că fac mai puțin rău decât seducătorii care își amăgesc victimile, lăsându-le să creacă că au și ele o parte de vină. Statul ne-a adunat pe toți laolaltă, și, la fel ca în orice grup organizat, simțim nevoia disperată de a ne diferenția de ceilalți.”

„Prima oară l-am înșelat pe Jason când Ree avea unsprezece luni. Nu mai suportam. Nopțile nedormite, ritualul epuizant al hrănirii, spălării, înfășării, hrănirii, spălării, înfășării. Mă înscrisesem la colegiu la cursurile online, și mi se părea că în fiecare minut pe care nu îl petreceam având grijă de copil nu făceam altceva decât să scriu lucrări, să caut pe internet informații pentru câte un proiect și să încerc să-mi amintesc matematica învățată în liceu.”

„Șiți ce își doresc oamenii cel mai mult pe lumea asta? Mai mult decât iubire, mai mult decât bani, mai mult decât pace pe pământ? Oamenii își doresc să se simtă normali. Să știi că emoțiile lor, viețile lor, experinețe lor sunt la fel ca ale celorlalți.”

„Știți cu ce este cel mai greu să te obișnuiești în închisoare? Cu zgomotul. Zgomotul neîntrerupt. Douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Zgomotul bărbaților care mormăie, care trag vânuri, care sforăie, care se masturbează. care țipă. Deținuții care bolborosesc în propria lor lume halucinantă. Criminalii care vorbesc și vorbesc, și vorbesc, care nu se opresc din vorbit nici când stau pe WC, ca și cum a se cacă în văzul tuturor  le e cumva mai ușor dacă și vorbesc în tot acest timp.”

Și asta nu e tot, deoarce cartea conține numeroase pasaje introspective și profunde, menite să ofere cărții și un aer de... poveste de viață. Se merită, credeți-mă, iar asta o subliniază și următoarele critici:

„Fascinant... plină de răsturnări de situație spectaculoase.”- Publishers Weekly

„O carte care îl pune pe gânduri pe cititor și îi produce fiori. O realizare de geniu marca Gardner!”- Romantic Times Book Reviews

„Iubitorii genului ar trebui să fie avertizați să își închidă bine ușile înainte de a se apuca de citit.”- Bookpage

„Fără îndoială, cel mai complex roman al lui Gardner... o adevărată încântare pentru fanii autoarei.”- Booklist

O carte, fără îndoială, care merită citită, și care poate fi comandată de AICI.
Mulțumesc celor de la Editura Litera pentru posibilitatea de a o citi, am făcut-o cu mare plăcere!

560 pagini (însă se citește ușor)
Traducere din limba engleză de Carmen Ion


sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Amintiri



Solititudine

Chiar dacă, printr-o dezagreabilă întâmplare, aș găsi un fir de păr pe felia de pâine cu miere, pusă lânga cana aburindă de ceai, aș ști, oricum, că e părul meu.

Ferește-te de ploaie!

Seara, târziu, după ce-ai strâns resturile cinei și ai scutural firmiturile de pe cartea pe care o citești, după ce-ai aprins lampa și te-ai cuibărit la gura sobei, atunci e momentul când trebuie să-ți dai seama că plouă.

Hoteluri

Se pare că mi-am petrecut viața sosind în hoteluri străine. Și întrebând dacă mă pot duce imediat la culcare.
„Și vă rog să fiți amabili să-mi umpleți sticla cu apă caldă... Vă mulțumesc, e perfect. Nu, n-am nevoie de nimic altceva.”
Ușa străină se închide în urma persoanei străine, și eu mă vâr sub pături străine. Într-un pat străin. AȘteptând ca umbra să se prelingă dinspre colțurile odăii și încet-încet să-și țeasă pânza diafană peste Cel mai Urât Tapet dintre Toate de până Acum.

Picnic

Când cele două femei în alb au ajuns pe plaja pustie, ea și-a azvârlit cutia cu acuarele și ea și-a azvârlit carnetul cu însemnări. S-au așezat pe nisip. Valuri erau potolite. În fața lor, stâncile acoperite cu bălării păreau o turmă de animale sârmoase, îndgrămădite la baltă să se adape, încremenite locului într-un soi de uluială. Pe urmă, ea s-a dus și și-a bălăcit picioarele într-o baltă, urmărind nuanțele carnației sub apă. Iar ea s-a pitit într-o grotă întunecoasă și a rămas acolo depănând în amintire anii copilăriei. După aceea s-au întors amândouă pe plajă, s-au trântit pe burtă, ascunzându-și capul în adăpostul brațelor încrucișate. Păreau două lebede.

Somn - vis

Locul ăsta e pur și simplu dumnezeiesc. Atât de îndepărtat, de pașnic; plin de culoare, plin de toamnă; asfințitul e real și zgomotul făcut de un om care depiscă lemne e real. Numai de-aș putea locui aici multă, multă vreme, fără să fiu obligat să văd toate ororile care se întâmplă afară, fără să-i văd pe cei răi. Ar putea foarte bine să fie.
Locul, îndepărtat, veșminte vechi și lavaliere.
Anul - plin de rod! Vorba și râsul vioi.
Nu vreau să mă trezesc.

Acum

Ninsoarea a stat și a răsărit un cer de un albastru intens, ca de gențiană. Zăpada zace îngrămădită pe copaci, ciorchini mari de zăpadă, ca frișca bătută. Vremea a fost rece, dar, presupun, frumoasă. Pentru mine zăpada e ceva absolut detestabil. Uneori. Așa este și-n realitate.
Păsările ciugulesc niște boabe înghețate.
Gardul viu al grădinii a pierdut cu totul. 
Ce bine e în pat!  


 

miercuri, 19 noiembrie 2014

Frumoase cărți de la „Cărți Anticariat”


Salutare,

După lungi lupte cu teza de la matematică și cu limitele de funcții, de șiruri, am ajuns acasă și, surpriză frumoasă, am primit coletul celor de la Cărți Anticariat. Aștepam un pachet, dar nu știam sigur ce aveau să-mi trimită. Bine, eu le-am pus o listă la dispoziției, dar ei s-au întrecut pe ei înșiși.




Cărțile sunt:
  • „Înainte să adorm”;
  • „Sub aceeași stea”;
  • „Viața nemuritoare a Henriettei Lacks”;
  • „Kyra”;
  • „Fugarul”;
  • „Granitul rece”.

Nu-i așa că-s pur și simplu superbe? Îmi doresc de atât de mult timp să citesc „Înainte să adorm” și „Sub aceeași stea” și iată că acum pot. Mulțumesc celor de la Cărți Anticariat încă o dată și îi îmbrățișez pe toți. Dacă doriți să fiți la curent cu toate ofertele și reducerile (de nerefuzat) ale celor de la Cărți Anticariat, vă recomand să urmăriți pagina lor de facebook și să vă abonați la Newsletter-ul site-ului.

Mulțumesc încă o dată!
Seară plăcută să aveți

marți, 18 noiembrie 2014

„Te-aș recunoaște dintr-o mie„ de Laura Lippman- Recenzie


Cred că una dintre cele mai bune thrillere citite vreodată. Mister, tristețe, trădare, adevăruri ascunse și minciună. Un roman cu o deosebită putere de a descrie o viață.

Trecem peste faptul că, fără abțineri, copertă cărții este superbă. Nu mai spun de titlu, care imediat te-atrage s-o citești. Laura Lipmann este o scriitoare cu adevărat inspira(n)tă. O carte cu adevărat bună, tradusă de către Editura Litera.

Stephen King, regele romanelor de genul, afirmă că acest roman este „Cel mai bun thriller al anului”. Și așa este. 

Totul începe când Eliza Benedict, soție și mamă devodată a doi copii, care duce o viață liniștită și frumoasă alături de familai ei, primește o scrisoare, o scrisoare ce-i va da viitorul peste cap și care-i răstălmăcește trecutul... nu tocmai roz.

Eliza Benedict duce o viață senină într-o casă din suburbii, alături de soţul ei şi de cei doi copii. Dar o scrisoare îi spulberă liniștea: "Ţi-am văzut fotografia într-o revistă. Sigur, între timp te-ai maturizat. Dar te-aş recunoaşte dintr-o mie." Un bărbat și un secret nemărturisit din trecut reapar în viața ei și îi amenință existența confortabilă. Dar Eliza ar face orice să-și apere liniștea și familia – chiar dacă aceasta înseamnă să retrăiască evenimentele unei veri terifiante și să scoată la iveală adevărul înfricoşător pe care l-a ţinut ascuns atâta timp. 

Din acest moment, Laura Lipmann începe să ne prezinte, în paralel, povestea extraordinară și plină de momente șocante a vieții Elizei Benedict, care, în copilărie, fusese violată, chinuită, însă, în cele din urmă, reușește să scape din mâinile violatorului. Sau, poate, acesta o fi lăsat-o să scape? În timp ce ea își servește cafeaua dimineața pregătind copiii pentru școala, violatorul ei este la închisoare așteptându-și executarea, fiind condamnat la moarte. Prin intermediul avocatului său care îi este alături, criminalul- Walter Bowmann, încearcă să ia legătura cu Eliza, fiind singura persoană căreia acesta vrea să-i destăinuie care au fost și celelalte victime ale lui (pe lângă alte două fete pe care Walter le ucide și le violează) și căreia vrea să-i ceară iertare. Cu toate astea, povestea este puțin ambiguă, deoarece Walter susține faptul că Eliza știe prea bine că el nu este vinovat, că el nu a ucis nicio fată, însă da, a violat-o pe ea, însă aceasta nu vrea să depună mărturie în această privință, știind că acest lucru ar putea să-i „dezvăluie secretele trecutului său”. Nu ni se spune, în mod clar, că Walter nu ar fi vinovatul, însă nici faptul că acesta este în totalitate vinovat de moartea a numeroase fete. Cu toate astea, Lipmann nu ne dezvăluie nici aceste secrete ale lui Elizabeth, așadar te lasă să-ți creezi singur scenariul, așa cum vrei tu. Cu ce final vrei!

Povestea unei mama care dorește răzbunarea fiicei sale ucise și volate, un criminal care devine alt om, se schimbă, se căitește, un om pe care închisoarea, „asemenea multor oameni”, îl schimbă, o fată mult prea tânără obligată să îndure chinuri și bătăi, o femeie fericită cu familia ei și care dorește să o protejeze chiar cu prețul propriei sale vieți, o avocată ce dorește dreptatea creștină și adevărată. Laupra Lipmann surprinde toate aceste aspecte în acest roman de top, „Te-aș recunoaște dintr-o mie”, un roman ce trebuie citit de către orice iubitor de cărți.

Vă voi prezenta niște pasaje și citate relevante pentru carte și acțiunea sa:

„Te rog, oprește-te, s-a rugat ea din nou, amintindu-și de o carte în care un băiat credea că Dumnezeu trăia în becul din bucătărie, pentru că mama lui se uita întotdeauna în sus, vociferând și agitând prin aer o lingură de lemn. Eliza nu era genul care să-l amenințe pe Dumnezeu cu o lingură sau să îi ceară ceva. Nici măcar nu era sigură dacă credea în Dumnezeu, și totuși nu s-a putut stăpâni să nu-i ceară acum o favoare: Te rog, fă-l să mă lase în pace!”

„- Nu mai sunt bărbatul care eram, i-a spus el. Dacă ar fi să plec vreodată de aici... nu știu. Dar n-am să plec niciodată, și cred că așa și trebuie să fie. Totuși, e ceva ce nu-mi dă pace. M-au închis și am devenit un om mai bun. M-am vindecat, așa aș putea spune. Au procedat corect închizându-mă, n-am nici un dubiu în privința asta. Dar atunci când va veni momentul execuției, vor ucide un alt Walter. Cel pe care vor să îl pedepsească nu mai există.”

„- Nimeni nu e în siguranță în lumea asta, niciodată. Ți-am dovedit-o astăzi, nu? Fiica ta mi-a dat drumul în casă pentru simpul motiv că îmi știa numele. Aș fi putut fi oricine. AȘ fi putut face orice. I-aș fi putut face rău.”

„Și Elizabeth s-a conformat. Întotdeauna făcea ce-i spunea Walter. S-a urcatî n mașină. Nu s-a întins în pat, așa cum ar fi vrut probabil Walter, ci s-a așezat pe locul ei, închizând bine geamul. Dar tot a auzit ce se petrecea. Țipete, hohote de plâns, un urlet înfiorător, ca răgetul unui leu, apoi o dâră albă, care trebuie să fi fost părul lui Holly fluturând în timp ce alerga, iar Walter venea după ea, la mică distanță.”

„Avuseseră ghinion o dată și știau că ghinionul putea să-i lovească oricând din nou. Și atunci când vine un fel de repartizare a cotelor. E ca atunci când, la ora de matematică, un copil învață că șansele ca o monedă să cadă pe cau sau pajură sunt întotdeauna egale, indiferent de câte ori arunci moneda în aer și pică pajură. Cu fiecare aruncare, șansele rămân aceleași Și, în fiecare zi, ghinionul te poate lovi din nou.”

Așadar, cartea chiar merită citită, deoarece stimulează cititorul, îl introduce într-un univers dominat de mister, de trădări, de orori și secrete ale trecutului. 

Cartea poate fi comandată de AICI, la un preț foarte bun!

Îi îmbrățișez pe cei de la Editura Litera și le mulțumesc pentru posibilitatea de a citi acestă carte superbă, ce va primi un loc special în biblioteca mea!

Traducere din limba engleză de către Carmen Ion
384 pagini

luni, 17 noiembrie 2014

Evenimentele Univers la Gaudeamus





Și Editura Univers ne așteaptă cu oferte senzaționale și cărți noi!


Vineri, 21 noiembrie
Ora 15.00
Teatru Era să fiu eu. Adaptare după romanul Era să fiu eu, un roman de Ali Smith, traducere Carmen Scarlet, Editura Univers.
Invitați: Corina Popa, Alexandra Necula, Gabriela Burungiu.
Stand Radio România Cultural nr. 250, nivel 2 (4.50)

Ora. 17.00
Lansare de carte: Casandra, Christa Wolf, traducere Iulia Dondorici.
Invitați: Carmen Mușat, Luminița Corneanu
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)
Sâmbătă, 22 noiembrie
Ora 12.00
Lansare de carte: Copiii paznicilor de elefanți, Peter Høeg, traducere Grete Tartler
Invitați: Alexandra Rusu, Cătălina Miciu
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)

Ora 12.45
Dezbatere: implicațiile sociale ale consumului de droguri și lansare a cărții ZeroZeroZero, Roberto Saviano, traducere Patricia Rădulescu.
Invitați: Cristian Teodorescu, Andrei Teodorescu (regizorul documentarului Brigada neagră, o incursiune în subteranele consumului de droguri din București, premiat la Festivalul Internaţional de Film Studenţesc CineMAiubit din 2013).
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)

Ora 14.00
Lansare de carte: Sfârșitul poveștii, Lydia Davis, traducere Veronica D. Niculescu
Invitați: Veronica D. Niculescu, Florina Pîrjol, Dana Jenaru
Standul Editurii Univers, nr. 250, nivel 2 (4.50)


Ora 15.00
Lansare de carte: Donul liniștit, Mihail Șolohov, traducere Cezar Petrescu și Andrei Ivanovski
Invitați: Natalia Muzhennikova - Secretar I al Ambasadei Federației Ruse în România, Armand Goșu, Vasile Ernu
Standul Invitatului de onoare – Rusia

Ora 16.30
Lansare de carte Călătoria unei femei care nu se mai temea de îmbătrânire, Gabriel Osmonde (pseudonim Andreï Makine), traducere Irinel Antoniu
Invitați: Cristina Foarfă, Laura Câlțea, Cristian Teodorescu
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)

Duminică, 23 noiembrie
Ora 13.00
Lansare de carte: City, Alessandro Baricco, traducere Patricia Rădulescu
Invitați: Andreea Răsuceanu, Mitoș Micleușanu
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)

Ora 14.00
Lansări de carte: Reduși la tăcere, Kristina Ohlsson, traducere Petru Iamandi
Invitați: Petru Iamandi, Ciprian Măceșaru
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)

Ora 15.00
Lansare de carte: Aproape de inima vijelioasă a lumii, Clarice Lispector, traducere Dan Munteanu Colan
Invitați: Simona Sora, Adina Dinițoiu
Standul Editurii Univers nr. 250, nivel 2 (4.50)
 De asemenea, puteți precomanda „Donul liniștit” de Mihail Șolohov cu o reducere de 50%!

http://www.edituraunivers.ro/home/265-donul-lini%C8%99tit-9786068631455.html


Mult succes!

Editura Litera la Gaudeamus 2014




Editura Litera își  așteaptă vizitatorii la standul său de la parterul Pavilionului Central Romexpo, în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, în perioada 19-23 noiembrie 2014, între orele 10.00-20.00.

O ofertă editorială bogată pentru adulți și copii, titluri noi de foarte bună calitate, reduceride preț între 25 și 70%, lansări în prezența unor mari personalități, evenimente distractive dedicate copiilor  –  iată  atracțiile  pregătite de Editura Litera pentru această ediție atârgului Gaudeamus.

În  plus,  participarea Litera va fi  marcată de surprize dedicate cititorilor cu ocazia aniversării a 25 de ani de existență a editurii. Lista evenimentelor Litera la Gaudeamus 2014: 

Vineri, 21 noiembrie

Ora 15.30, Stand Rusia
Colecția de aur „Mosfilm” pe DVD
Invitați: Irina Margareta Nistor, Ruxandra Cernat, Ecaterina Anoșkina, Natalia Muzhennikova,Vlad Ivanov

Ora 16.00, Stand Litera
„Patrimoniul umanității”. Cele mai frumoase locuri din lume. Toate siturile UNESCO
Invitați: Theodor Paleologu, Bedros Horasangian, Augustin Ioan, Mihaela Căpățână

Ora 17.00, Stand Litera
„Destinul unui om de stânga. Amintiri” de Ion Iliescu
Invitați: Ion Iliescu, Claudiu Iordache, Ionuţ Vulpescu.

Sâmbătă, 22 noiembrie 

Ora 13.00, la Stand Litera
„Secretele Verei  Atkins”.  Povestea unei  românce spion în al  Doilea Război  Mondial de Sarah Helm
Invitați: Bedros Horasangian, Adrian Cioroianu, Radu Moraru, Constantin Degeratu

Ora 14.30, Stand Litera
„Întoarcerea barbarilor” și „Vino în rochia ta simplă” de stambă de Mircea Dinescu
Invitați: Mircea Dinescu, Alex Ștefănescu

Ora 17.00, Stand Litera
„Cântecul păsărilor” de Sebastian Faulks
Invitați: Bedros Horasangian, Elisabeta Lăsconi, Liana Stanciu. Lectură: Maia Morgenstern

Duminică, 23 noiembrie

Ora 11.00, Stand Litera
Întâlnire cu fanii cărților Violetta
Invitați: Andra Gogan, trupa Amicii, Anca Hromadnic

Așadar, Editura Litera vă așteaptă cu brațele deschide, cu surprize și oferte de nerefuzat la următoarea ediție a târgului Gaudeamus.


sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Bookaholic- TAG!

Bună dimineața,

Am preluat și eu ACEST TAG, pe care-l dau mai departe oricui vrea. Așadar...

  1. Te consideri un dependent de cărţi (bookaholic)?
Hm. Nu aș putea spune, neapărat, că da, dar îmi place să-mi umplu timpul citind, deși, în ultimul timp, încerc să mă axez și pe învățatul pentru admitere. Îmi împart timpul și, astfel, sper să reușesc să fac ce-mi place. Oricum, o zi în care n-am citit e o zi pierdută, așadar... Nu cred că este zi în care să nu citesc măcar puțin.
  1. Din ce librărie nu poţi pleca fără să cumperi măcar o singură carte?
N-aș putea spune că îmi cumpăr, întotdeauna, cărți din librării. De obicei, cumpăr online, deoarece sunt reduceri mari. Și cine nu iubește reducerile? Merg în librării („Junimea”, „Cărturești” etc) oricând am ocazia, pentru că-mi place să răsfoiesc cărțile și să văd ce mai este nou apărut. Evident, dacă văd o carte care chiar mă atrage, nu ezit în a o cumpăra.
  1. Unde găseşti cele mai bune reduceri?
Libris (în special pentru că au transportul gratuit) și Cărți Anticariat (deoarece aici găsești o gamă largă de cărți ce pe alte site-uri nu se găsesc, la reduceri de nerefuzat).
  1. Pentru ce autor eşti gata să cheltui mulţi bani?
Alice Munro, definitely. Autoarea aceasta trebuie citită, neapărat, dacă dorești literatură de calitate și ceva nou. De asemenea, Margaret Mitchell, aș cumpăra toate edițiile din „Gone with the wind” („Pe aripile vântului”). Merită!
  1. Ai o carte de care te simţi atât de atras încât biblioteca ta ar fi incompletă fără ea?
Bineînțeles. Și nu numai una: „Dragă viață”, „Prea multă fericire”, „Fugara”, „Ură, prietenie, dragoste, căsătorie”- Alice Munro (de altfel, ea e seria mea de autor completă), „Pe aripile vântului”- Margaret Mitchell, „Jurnalul Annei Frank”- Anna Frank, „Hunger Games”- Suzanne Collins, „The book thief”- Markus Zusak, „Înainte să adorm”- S.J. Watson și tot ce înseamnă J. R. R. Tolkien („Lord of the rings”, „The hobbit”, „Silmarillion” etc)
  1. Un gen de roman care simţi că nu va fi niciodată demodat?
Hm. Cred că thriller, dar nu mă înșel nici dacă zic romance. Sau fantasy-distopic? Eu, unul, iubesc romanele psihologice și puțin horror, care țin cititorul în alertă tot timpul.

      7.  Un roman care nu a avut atât de mult succes pe cât ai fi vrut tu să aibă?

Apartamentul”- Hakan Biçakçi, „Seara cântărețelor”- Lídia Jorge. Cei de la Univers au cărți bune!

     8. Calsifică-ţi stilul preferat al romanelor.

  • Thriller psihologic;
  • Psihologic;
  • Romance-dramă;
  • Memorii;
  • Aventură;
  • Romance;
  • Polițist.
După restul, nu prea mă dau în vânt!

Așadar, îi invit pe toți cei care vor să răspundă la aceste întrebări, s-o facă!

Week-end plăcut și liniștit,
Anndrei

vineri, 14 noiembrie 2014

Comentează și... câștigă!


Salutare,

Deoarece vreau să atrag cât mai mulți cititori, am decis să deschid un nou concurs care sper să vă atragă.




Așadar, să vă spun cam în ce constă acest concurs. Voi, dacă doriți, veți comenta la postările din blog. La sfârșitul concursului, care se va termina pe 21 decembrie, voi număra comentariile tuturor participanților, astfel încât, primii 2 cu cele mai multe comentarii vor avea șansa de a câștiga aceste cărți, astfel:

- cel care va avea comentariile cele mai multe postate, își va putea alege două din cele patru cărți și va primi, de asemenea, și un calendar 2014;
- după ce persoana aflată pe locul I își va alege cărțile, persoana de pe locul II va primi, în mod automat, cărțile rămase;
- dacă cei doi concurenți vor avea un număr egal de comentarii, premiat va fi cel care a postat primul comentariu pe blog.

Reguli:

  • Veți putea posta doar 4 comentarii pe zi;
  • Înregistrați-vă pe blog și lăsați-mi GFC-ul cu care urmăriți blogul;
  • Comentarile trebuie să fie fraze elocvente și fix pe tema postării;
  • Puteți recomenta la postările la care ați comentat deja;
  • Să nu luați acest concurs drept ceva „fără rost”, deoarece, din comentariile voastre, vreau să îmi creez un feedback general asupra muncii mele (să nu se înțeleagă greșit rostul său).
Cărțile sunt: „Vreau să mor în Irlanda” (o carte care depășește granițele sacrificiului și iubirii), „Oameni de hârtie” (o carte surprinzătoare), „Tehnica loviturii de stat” (prima carte scrisă împotriva lui Hiter, ce dezvăluie amănunte terifiante) și „Amintiri” (plină de umor și scene inedite).

Sper că ați înțeles. Îi rog pe cei care vor să participe să lase comentariu acestei postări, pentru a putea ține evidența.
Vă mulțumesc!

Seară frumoasă și mult succes,
Andrei

marți, 11 noiembrie 2014

Cărți frumoase de la Bookia

Salutare,

Hehe, astăzi am primit și coletul celor de la Bookia.ro!


Nu-i așa că sunt superbe? Le mulțumesc frumos celor de la Bookia.ro, un site de luat în seamă dacă doriți reduceri bune și oferte de nerefuzat.

1. „Mănâncă, roagă-te, iubește”- ce poate fi comandată de dând click pe link, am cerut-o deoarce, după cum o colegă mi-a zis, „ai ce învăța din ea”;
2. „Jurnalul Annei Frank”- ce poate fi comandată accesând link-ul din nume; pentru că de mult vreau să citesc această carte a acestui suflet pierdut;
3. „Adulter”- ce poate fi comandată, de asemenea, dând click pe link-ul din nume; pentru că Paulo Coleho nu trebuie să lipsească din casa nimănui.

Le mulțumesc, încă o dată, celor de la Bookia pentru această colaborare și șansa de a citi aceste cărți superbe.
Le voi citi cu mare plăcere!

Seară faină,
Andrei

duminică, 9 noiembrie 2014

Present- a „gift”?



AICI partea I.
AICI partea a II-a.
AICI partea a III-a.
AICI partea a IV-a.

Iartea partea a V-a... mai jos.

1. ACNE
Firma suedeză pune pe piață cea mai în vogă marcă de jeanși. La fondarea ei, ACNE era o agenție publicitară care proiecta, printre altele, păpuși și personaje de jocuri pentru computer. Cei dintâi pantaloni au fost concepuți, de fapt, pentru a fi oferiți promoționat, dar în scurt timp au devenit obiect de cult, la scară mondială. ACNE este, de fapt, un acronim care trimite la filozofia de afaceri a firmei: „Ambition to Create Novel Expressions”.
Un nume care nu mi se pare tocmai atrăgător. Și am să propun în continuare alte nefericite denumiri, după părerea mea, pentru o marcă:
  • Exema;
  • KKT Curr;
  • Boratura;
  • Golera;
  • Sufilis;
  • Holocost;
  • Plenarogie.
Serios, oameni buni, serios?

2. Aniversarea absolvirii
Inițiativa acestor întâlniri o are, întotdeauna, o persoană pe care nici nu-ți mai amintești cu exactitate cum ai cunoscut-o. Un tocilar notoriu, pe nume Steffi, care stătea în față, aproape de tablă, cu atenția încordată la maximum, asocial și incoruptibil. Îți amintești vag doar cocoloașele de hârtie proiectate în ceafa lui, cu sarbacana.
Dar de el- nu! Steffi se retrăgea mereu cât mai departe de epicentru.
O să dea de tine. Îl mână dorința de răzbunare. Va scormoni Internetul cu un elan de Sherlock Holmes: e membru la Stayfriends, te va căuta pe Google, nu se va da în lături să telefoneze la sediul comunității și la parohie. Până te va dibui. Chiar adcă ai fost cândva un nemernic, tot îți vine greu să refuzi în față, chiar și o persoană care de care te leagă așa de puțin.
Accepți invitația, deși ți-este cât se poate de limpede că nu vei participa. Nu! Ce om normal s-ar duce într-o cârciumă uitată de lume, stranie, ca de pe altă planetă? O seară în care fiecare își poate povesti viața în timp real- casa mea, calul meu, servitoarea mea, îngrijitoarea calului meu...
Mai bine rămâi acasă. Și te uiți la fotbal, Și bei o bere rece. Dar, în cele din urmă, te trezești printre foștii colegi, urlând în gura mare, cot la cot. Fără bere și fără fotbal. Despre kilogramele în plus, despre ghinionul din viața sentimentală, eșecul carierei. Dai din tine totul, pentru că ești aproape de ea, de cea pe care vrei s-o impresionezi. Veronique. Jane. Hellena. Mai frumoase ca niciodată. Mai ales Veronique. A refuzat să se plimbe cu tine încă dintr-a V-a. Probabil nu vei îndrăzni să-i ceri numărul de telefon. N-ar avea nici un rost.
Știi bine cine i-a câștigat inima: prietenul tău cel mai bun, Steffi.

3. Arte monumentale
Legea prevede ca un anumit procent din costurile de construcție ale unei clădiri publice să revină elementelor artistice. Aș vrea să știu și eu de ce, în schimbul a treizeci de mii de euro, nu se poate obține ceva mai de soi decât trei bile din beton. Să zicem. Sar ce-ar trebui să reprezinte cinci șine metalice multicolore? Mediile artistice au avut grijă să fii considerat IGNORANT dacă pui asemenea întrebări. Dar hai să ne facem și noi artiști și să ridicăm două inele mari de oțel și un cub de beton, în valoare de treizeci de mii de euro. Iar opera de arta va fi intitulată „Ambivalența societății”.

4. Autostopiști
Oare ce s-a întâmplat cu droaia de autostopiști, care așteptau la marginea șoselei, indicând cu degetul mare cât e de frig afară? Mereu le cerem iertare din priviri, doar avem locuri libere și mergem chiar în direcția dorită și de ei, și, cu toate astea, nu-i luăm. Probabil, pentru că n-avem chef să le suportăm fizicul nepieptănat și pretențiile de ecologiști inflexibili. Și poveștile despre cât de frumoasă este viața, respectiv, cât nu e de frumoasă.

5. Balustrade
Ah, ce ălăcere, după ce ai bântuit prin magazin ore în șir, la shopping, și ți s-au umflat gleznele, să-ți acorzi, în sfârșit, o pauză, să intri în prima cafenea și... să te faci comod... în lipsa unui scaun, priponit de o balustradă...

6. Biscuiți cu răvașe
Acum, cinstit. Imaginați-vă că ați fi chinez. Și ați avea un restaurant modest în zona pietonală a unui orășel german, ați plăti fiscului german jumătate din încasări, v-ați chinui cu aprobările de rezidență ale angajaților, v-ați lupta cu capriciile primăriei și ați primi zilnic clienți care comandă felurile de mâncare după numere, pentru că sunt prea stupizi să poată pronunța cuvintele respective.
Chiar le-ați face cadou biscuiți cu răvașe?
Respect pentru acești oameni.

7. Blackwell, Richard
El e individul care alcătuiește în fiecare an un top ten al vedetelor care sfidează estetica. Acolo scrie că Renee Zellweger arată ca un „dovleac pictat”, iar Paris Hilton ca o „plăcintă cu brânză de ieri”, iar Camilla Parker-Bowles ca un papagal din vremurile îndepărtate ale dinozaurilor. Nu e absolut josnic? Ce fel de suferință trebuie să fi avut el în copilărie, care să-l împingă spre asemenea subiecte negative? Cum poți să-ți cauți delicii în înfățișarea groaznică a semenilor tăi? Un gest total lipsit de caracter.
... În altă ordine de idei, Renee Zellweger arată mai degrabă ca o guavă pictată, Paris Hilton ca păpușă gonflabilă amatoare de fistic la cutie, iar Camilla Parker-Bowles ca o perie de WC explodată dintr-o grădină zoologică, secția imparicopitatelor.

8. Bordshop
Ceea ce îmi provoacă mereu o stare de confuzie când călătoresc cu avionul sunt nu atât turbulențele, stewarzii cu fițe ori femeile-pilot, ci magazinul de bord. Nu mi se pare că există ceva mai lipsit de sens între cer și pământ: nu este delocc avantajos, oferă un sortiment de parfumuri prăfuite, bijuterii urâte și praline, total nepotrivite petnru cadouri. Cei de acasă își dau seama că ți-ai adus aminte de ei în ultimul moment.
- Iubitule, cum a fost în călătorie? Ce frumos, mi-ai adus... o beretă Air-Berlin de la Paris. Boule!


vineri, 7 noiembrie 2014

„Apartamentul” de Hakan Biçakçi- Recenzie



Una dintre cele mai bune cărți psihologice citite vreodată. Și, credeți-mă, mă dau în vânt după acest gen de cărți.

Pentru mine, literatura turcă nu s-a făcut cunoscută decât prin acest scriitor. Suprizele plăcute, pare-se, din genuri diferite, continuă să mă asalteze. Astfel, după ce-am aruncat o privire asupra site-ului Editurii Univers, și am citit descrierea, am zis că trebuie, neapărat, s-o încerc. Povestea surprinsă este una nebună și bolnavă, fascinantă până în măduva hematogenă a oaselor. Dacă ai chef să fugi dintr-o lume mai puțin reușită și să te închizi pentru câteva zile într-o lume dominată de mister, cartea aceasta este alegerea cea mai potrivită.

Suprinde, de altfel, povestea unui tip care a lucrat în publicitate și care, sătul de acest lucru, vrea să devină mare compozitor. Așadar, își lasă trecutul în urmă și își cumpără un nou apartament. Cu timpul, se dovedește că acest apartament este locul ideal al creației, locul perfect în care personajul își găsește inspirația. Se izolează de ceilalți ajungând să se despartă de persoana iubită, pierde controlul asupra realității (lucru pe care Hakan reușește să îl exprime într-un mod atât de natural, de introspectiv, încât pur și simplu te fascinează), își pierde propria voință ajungând să facă compromisuri, să se gândească numai la bunăstarea sa. Își pierde controlul asupra propriei sale vieți.


Arif- așa se numește protagonistul romanului. Pe întreg parcursul operei, nu știi ce e mai adevărat în existența sa și ce este straniu, nenatural. Multe amănunte sunt înspăimântătoare, stârnind interesul cititorului și antrenându-l în căutarea indiciilor, iar Arif dovedește o obesie pentru cântecele sale care, citez, „nu sunt ale sale, dar totuși sunt ale sale.” Hakan are o tehnică aparte: din amănuntul mic, mic, aproape nesimnificativ, aceste reușește să-l facă mare și terifiant, groaznic, înșelător. 

În perete este o gaură. O gaură ce leagă două lumi, puntea de legătură dintre aceste lumi. Voci, senzații, singurătate maladivă și obsesivă. Toate se scurg de acolo. Și, evident, cine este victima întregu-i acest proces? Arif și creierul său confuz. Arif- artistul ce caută superioritate într-o lume dominată de cotidian, dorește să-și întregească ființa și condiția limitată. Iar acest lucru nu-și poate găsi sfârșitul decât în supernatural, magic, ca unire a contradicțiilor. Infinită obsesie. Maladie. Rezistență a nebuniei. Te pierzi în carte și te rogi, pagină cu pagină, să se termine odată tot ce se întâmplă și să-l vezi, în sfârșit, cu bine pe Arif. 

Tot ce-ți trebuie pentru a citi acest „Aprtament” încâlcit, nebun, al terorii, sunt răbdarea, o cană de ceai și... geamurile închise. Iar, la finalul romanului, e imposibil să nu rămâi, preț de câteva clipe, suspendat în aer. Eu, unul, am citit finalul cărții de trei ori. Atât de marcat am fost de profunzimea cititorului. Stai și te gândești că, până la urmă, nici n-a fost supranatural aici. Este vorba despre puterea și contraputerea unei minți briliante, unei minți superioare. E un joc, ca de-a v-ați ascunselea, doar că aici se ascunde „boala psihică” care este căutată, tot timpul, de „sănătate”. Dacă se vor găsi, nu rămâne decât să sperăm. Asta, bineînțeles, în cazul fericit în care speranța nu ucide pe nimeni.



O carte minunată, pe care o recomand tuturor celor ce doresc o doză de mister, de acțiune, de introspecție și... imaginație împinsă către prăpastie!

Le mulțumesc celor de la Editura Univers pentru posibilitatea de a citi cartea, care poate fi comandată de AICI.

192 pagini
Traducere de Diana Crupenschi și Emilia Diehl



joi, 6 noiembrie 2014

Cărți primite astăzi


Tadaaa! Ce-i mai frumos decât gândul că acasă te așteaptă două pachete pline cu cărți? Vă spun eu ce. Să-ți petreci timpul cu persoana dragă. Da!


Așadar, să mă laud. Ahah!

Cărțile de sus, cele trei, sunt primite de la Editura Litera pentru recenzie. Vreau să le mulțumesc frumos pentru încredere și bunătate, cărțile sunt minunate și le voi citi cu mare plăcere. Am ales așa:

  • Fugara”- de Alice Munro, pentru că această scriitoare nu trebuie să lipsească din biblioteca nimănui, stilul ei de a scrie fiind unic;
  • Vecinul”- de Lisa Gardner, pentru că descrierea cărții pur și simplu m-a atras, eu fiind fan thriller;
  • Te-aș recunoaște dintr-o mie”- de Laura Lippman, pentru că numele pur și simplu te îndeamnă să o citești, genul cărții fiind, de asemenea, thriller.
Cărțile de jos, celelalte trei, sunt cumpărate de pe Libris, în urma câștigării voucherului de la concursul organizat de către ACEST frumos blog. Mi-am cumpărat:
  • Hobbitul”- de J.R.R. Tolkien, pentru că sunt un înfocat fan al capodoperei „Stăpânul inelelor”;
  • Animal tropical”- de Pedro Juan, motivele fiind naturalețea și modul suprinzător în care autorul scrie;
  • Contesa sîngeroasă”- de Andrei Codrescu- pentru că această personalitate istorică pur și simplu mi-a întrecut imaginația.

Recomand cărțile tuturor celor care doresc să citească ceva „bun”!
O seară plăcută și vă aștept cu păreri. Ce carte v-ar interesa pentru un viitor concurs?

Andrei

miercuri, 5 noiembrie 2014

Câștigă „Festinul ciorilor” de George R. R. Martin

Salutare,

Iată, am un nou concurs pe pagina mea de Facebook, Unwritten words, în care aveți posibilitatea de a câștiga cele două volume din „Festinul ciorilor”, din „Game of thrones”.


Vă aștept, regulile sunt simple.

Detaliile le găsiți AICI. Voi v-ați înscris?

Andrei

marți, 4 noiembrie 2014

„Casa Matrionei. Incident la gara din Kocetovka” de Alexandr Solejnițîn- Recenzie




Aleksandr Isaievici Soljenițîn (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS, d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist. El a făcut cunoscută lumii întregi, problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, el a reușit să publice o serie de cărți, printre care, cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor". "Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești", Soljnetin a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. El a fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974 dar s-a întors în Rusia, în 1994, după ce regimul comunist s-a prăbușit. 

Cartea cuprinde două povestiri, fiecare analizând resorturi specifice.




1. Din câte am putut afla, „Casa Matrionei” a fost, la vremea respectivă, studiată în școlile rusești, așa cum și în zilele noastre se impune, neapărat, să citești romanul lui Rebreanu, „Ion”. Acțiunea povestirii „Casa Matrionei” este plasată în anul 1956, când Soljenițîn a fost eliberat din exil. Astfel, narate la persoana întâi, evenimentele ne sunt împărtășite de către un profesor de matematică, aflat în călătoria sa către inima Rusiei. Acesta pornește către căutarea ascetică a sinelui, a eului spiritual, omul fiind guvernat de viziunea unei Rusii autentice, tradiționale, după cum și spune „Voiam să mă strecor și să mă pierd în Rusia profund, dacă o astfel de Rusie exista, trăia undeva.” În aventura sa, acesta se întoarce către ființă originară, către originea sa, această întoarcere producându-se sub acoperișul umil al izbei Matrionei, o văduvă bătrână și binevoitoare, întruchiparea generozității, în ciuda sărăciei. Matriona- o femeie încercată de viață, cu un trai frust, însă care reușește să își conserve candoarea. Autorul îi atribuie, întocmai, un citat care reiterează frumusețea acestei femei: „era chiar omul bun di proverbul care spune că fără un astfel de om nu exista sat care să dăinuise. Și nici oraș. Și nici întregul nostru pământ”. Cum, de altfel, titlul inițial al povestirii fusese „Fără omul bun nu există sat care să dăinuie.”
Ușoare tușe de melancolie, de tristețe, de Rusie profundă și dominată de sărăcie, o Rusie gata să se destrame sub presiunea constantă a materialului și plăcerilor. Autorul ne ancorează în lumea acestui personaj exponențial, excepțional, Matriona, personaj întruchipând, deopotrivă bunătatea, cât și spiritul pur rusesc, autentic, original și tipologic. Un personaj cum rar întâlnești și cum rar ți se însuflețesc sub cuvinte.

2. Ca într-o oglindă inversată, în „Incident la gara din Kocetovka”, un alt om locuiește într-o izbă sărăcăcioasă, în care, în taina nopții, studiază cu fervoare Capitalul lui Marx, închipuindu-și că, „dupa ce și-ar fi însușit ideile măcar din acest prim volum, după ce le-ar fi rânduit în memorie într-un întreg armonios, ar deveni invincibil, invulnerabil, irezistibil în orice competiție ideologică”. Este vorba despre protagonistul povestirii – locotenentul Zotov – un entuziast al comunismului însărcinat cu organizarea și controlul transporturilor care trec prin gara din Kocetovka. De această dată, acțiunea se petrece în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe fundalul tensiunii generate de atacurile nemților.
Aflat departe de familie, Zotov își execută cu conștiinciozitate munca de birou, „sensul vieții sale mărunte” măsurându-se „în sprijinul pe care putea să-l dea Revoluției”. Cu toate acestea, este animat în permanență de vise de război și glorie, iar faptul că nu a fost trimis pe front îl frustrează. Monotonia vieții sale cotidiene este perforată de apariția lui Tveritinov Igor Dementievici, un fost actor care pretinde că este militar și că, pierzând un tren, s-a rătăcit de plutonul său. Deși îl simpatizează de la bun început pe străin, în urma discuției pe care o poartă, Zotov începe să aibă dubii asupra identității pe care acesta și-o declară. Asistăm, astfel, la o dilemă morală generată de lupta dintre fundamentul pozitiv al protagonistului și convingerile și împrejurările politice care îl guvernează. Decizia luată va da naștere unor îndoieli care îl vor bântui pe Zotov toată viața. De altfel, incertitudinea va fi preluată și de cititor, care este liber să interpreteze scenariul în manieră proprie. Acțiunea se desfășoară simplu, însă pașii cititorului peste pagini lasă urme adânci, rândurile parcă fiind scrise cu toată puterea autorului, fiind puternice și profunde, fără urme de nesiguranță. Un scriitor puternic!

Prin simplitatea lor revigorantă, „Casa Matrionei” și „Incident la gara din Kocetovka sunt construite ca niște portaluri către Rusia operei lui Soljeniţîn, iubită și blamată deopotrivă, dar întotdeauna autentică. O recomand tuturor fanilor cărților de literatură rusești, și, în special, celor care vor să descopere această lume pe cale de dispariție, o lume plină de mister și începuturi continue!

Mulțumesc celor de la Editura Univers pentru posibilitatea de a citi această carte fabuloasă!
Cartea poate fi comandată de AICI!

Editura Univers
Traducere de Ana Mihăilescu
184 pagini