duminică, 2 noiembrie 2014

Aceleași pagini



1 iulie. Și, totuși, ai uneori „străfulgerări” de felul acesta, în fața cărora tot ce-ai scris vreodată (dar ce ai scris?), tot (da, tot) ce ai citit se estompează... Valurile mării, azi după-amiază în timp ce mă întorceam acasă, în trăsură... spuma împroșcată pe crestele înalte... cum rămânea o clipă suspendată în aer, înainte de a se pulveriza... Ce se întâmplă în clipa aceea de suspensie? E o clipă desprinsă de timp.
Secunda aceea (ce înțeleg prin secundă?) reproduce întreaga viață a sufletului. Ești zvârlit afară din viață, „ținut în suspensie” și apoi trântit deodată pe jos, licărind, spart în mii de cioburi- sclipiri pe stânci, și apoi iar împins cu putere înapoi, reintegrat în reflux, în val.

15 iulie. Am sărutat-o. I-am simțit obrazul rece, alb și parcă jilav. De parc-aș fi sărutat o lumânare de bisrică. Am privit-o în ochi: ochi palizi, în care scânteia un licăr abia zărit, îndepărtat. Emana o vagă mireasmă de tămâie. Fusta îi era lustruită, cu umflături în dreptul genunchilor.
- Nu poți spune asemenea lucruri!

15 iulie. Fiica ceasornicarului. Acordurile ei de la pian. Inima șubredă, fața stranie, vocea stranie, îmbrăcămintea oribilă. Ochii palizi. Violetele din grădina lor. Micuții ei părinți. Scena de la băi; copiii înghețați și vineți, silueta ei în costumul de baie vărgat în diagonale roșii și împodobite cu șnur. Treptele ce coborau în apă, funia de-a curmezișul.
Ah, copacul acela din colț! Am uitat de el până-n clipa asta. Era negru și se proiecta pe stradă ca o umbră imensă. Tatăl era blond și arăta tânăr.
Era ceasornicar.

16 august. Vremea micului dejun. Mi se făcuse cald. De jur împrejur virba o lumină verde-aurie. Drumul se desfășura alb și neted, străjuit de platanii care aruncau o umbră tremurătoare și rece. Maldăre de dovleci și tărtăcuțe: în fața casei, pătlăgelele roșii erau înșirate la soare. FLori albastre și stacojii, smocuri purpuriu-închis străluceau printre gardurile vii de la marginea drumului. Un băiețandru trăgând după el o creangă se împleticea pritnr-un lan galben; îl urma o capră cafenie, cu picioare zvelte. Pentru micul dejun am cumpărat smochine, niște smochine uriașe, cu pielița subțire. Le frângi între degete și au parfum de vin și de miere. De ce-or fi semănând smochinele din nord cu fecioarele caste cu plete bălane? De ce au un asemenea glas? Duioasele contralto cântă prin veacuri.

21 august. A sugruma, a strânge de gât o neputincioasă, vlăguită punguță de mătase neagră.
Dar să nu sufli o vorbă și jură pe ce-ai mai sfânt că n-ai să trădezi prin nici un semn. Am ieșit afară în ploaia călduță și am văzut curcubeul. Devenea tot mai vizibil; s-a oglindit în mare și s-a topit; a pierit. Ploaia fină cădea pe cealaltă parte a lumii. Fragilă - fragilă. Am simțit că viața mea nu înseamnă nimic mai mult de atât.

23 august. Am sărutat-o. I-am simțit fața rece, palidă, netedă. Gândul m-a purtat la călugărițele care s-au închinat întreaga noapte, pe genunchi, în biserici rece și vechi. Și-a dăruit întreaga-i căldură, culoare, pasiune, în rugi înălțate în catedralele austere. Reci. Era înghețată, severă, albă; lumina licărea în pupilele-i ridicate spre cer, asemenea flăcăruii de lumânare; poalele-i erau roase și lustruite pese genunchii ascuțiți.
Emana o vagă mireasmă de tămâie.

28 august. Pisicuța. Aici obișnuia ea să se așeze și jos, uneori pe cărare, se instala și o pisicuță albă cu pete galbene, cu căpșorul mic și turtit. Ședea foarte liniștită și umbra-i lunguiață, prezentă, se odihnea alături.
Pisicuța asta nu alerga niciodată drept. Străbătea aleea șerpuind, strecurându-se pe lângă tufele de gazon, ba prelingându-se pe lângă gard, ba lipindu-se de un maldăr de hunoi, iar lăbuțele-i păreau să atingă cât mai puțin cu putință pământul, de parcă se temea să nu fie urmărită, filată. Văzută.
Nu, nu. N-am s-o povestesc în felul ăsta. E numai o însemnare. Dar, vai, drăguță, de câte ori ți-am pândut micile, liniștitele sinuozități! N-am să te uit, pisicuțo, cum îți urmai calea pe pământul ăsta rotitor.
N-am să uit.

29 august. Câinele de ogradă iese din cușcă trăgând, după el, lanțul greu și se îndreaptă, zdrang-zdrang, spre apa care s-a răcit în crăticioara de fier. Pisica răsare de nu știu unde, pășește grațios și sare pe prichiciul ferestrei de la bucătărie, în așteptarea revărsării matinale de lapte călduț.
Mai târziu. Îmi înalț privirile. Frunzele freamătă în grădină, cerul e decolorat. Aburi ies din pământ. E greu - e greu să mori frumos...
Să trăiești, da, să trăiești - asta înseamnă totul. Și să părăsești viața pământească așa cum a părăsit-o Cehov, așa cum a părăsit-o Tolstoi. Bugakov, Margaret Mitchell, Eliade.


sâmbătă, 1 noiembrie 2014

„Prezența” de John Saul- Recenzie



„Maestrul genului horror”. Nimic nu m-a făcut să mă înșel de acest lucru pe tot parcursul romanului. Nimic.

John Saul s-a născut în California, Pasadena, la 25 februarie 1942, și este considerat de către critici drept unul dintre cei mai buni scriitori ai genului horror. Cartea „Prezența” a apărut în România în 2006, fiind tipărită de Editura Rao.

Nu mă înșel că John Saul are un geniu aparte, care scrie după o rețetă extrem de condimentată și savuroasă, reușind, astfel, să se impună drept un scriitor de mare succes, mai ales la categoria de romane pentru care activează. Rețetă singură și sigură: adolescenți drept persoanje, devenind victime, fiind, astfel, uciși pe capete. Genii ale răului care, desigur, ucid adolescenți pe capete. Deși rețeta, în aparență, pare a fi simplă, John Saul se numără printre puții scriitori care au reușit să-și câștige notorietate preparând așa ceva în bucătăria proprie. În rest... Ei, bine, restul e rest.

Această carte m-a făcut să fiu sigur că închid geamul înainte să încep să o citesc. Paginile sunt presărate cu o terifiantă încordare, îți pun întrebări și te lasă, uneori, fără răspunsuri. „Oare ce-a vrut să zică prin asta? Oare o să scape de data asta? Ce se înâmplă? Dar, cu el, cum rămâne?”, par a fi întrebările ce-ți cuprind colțișoarele minții pe parcursul citirii romanului.

Katherine Sundquist, antropolog de felul ei, aterizează în Hawaii atrasă de o cercetare ciudată dar şi de porcoiul de bani pus în joc. Schelete ciudate și nelalocul lor. Fiul ei, Michael, găseşte nişte prieteni dubioşi cu care face o scufundare într-o seară rece, în apa de lângă un vulcan activ. Şi, de la trebuşoara asta li se cam trage moartea câtorva dintre ei. Asta nu surprinde, aşa cum nu surprinde nici prezenţa unei fundaţii conduse de un japonez bogat şi obligatoriu, dar obligatoriu, malefic. Nu vorbim aici de „răul necesar”.
Dar acum intervine ingredientul surpriză care era cât pe ce să compromită toată zeama. În loc de un savant malefic (mergea mai bine, cunoscându-l pe Saul) sau de un experiment diabolic (mergea mai bine, cunoscându-l pe Saul) John se apucă şi bagă o geodă. O geodă care este o sămânţă a vieţii pe pământ, venită din stele taman ca o idee căzută din lună. Geoda conține un gaz care-i face pe oameni să nu mai poată respira oxigen, dar efectul nu e permanent, iar cobaii acestui experiment sunt chiar oameni, adolescenți care „tușesc, se sufocă, simt un gheară pe abdomen sfâșâindu-i”, iar apoi cad lați.

Brusc, la sfârșitul cărții, toate presupunerile noastre privind originea vieții s-au răsturnat cu susul în jos. Așa încât, acum, că ai terminat cartea, se pune întrebarea: este această carte, oare, doar o carte de ficțiune?
Nu cumva lucrurile ar fi putut să se întâmple așa? Nu cumva, acum când tu citești această recenzie, undeva, în catacombele părăsite din nu știu ce țară a cărei nume este greu de pronunțat, se întâmplă astfel de orori? Oare? Există un univers al posibilităților.

Mister îmbinat cu dezolare, cu angoasă, astfel încât, uneori, simți cum atmosfera claustrează și-ți taie respirația, făcându-te să fii cât mai atent la ce se întâmplă în jurul tău. Cartea merită, am citit-o cu mare plăcere și cu bucuria că, în cele din urmă, „răul a fost achitat!

 Aici puteţi citi scurta descriere a cărţii:

,,În peisajul paradiziac al Insulelor Hawaii, antropologul Katherine Sundquist soseşte pentru a investiga nişte schelete misterioase, îngropate de lava unui vulcan. Ceea ce descoperă aici însă este un gaz misterios care se infiltrează pe fundul oceanului şi care are efecte nocive asupra oamenilor, făcându-i să nu mai poată respira oxigen. Pentru fiul ei, Michael, vacanţa de vis se transformă repede într-un coşmar şi curând eroina noastră descoperă că fundaţia care îi sponsorizează cercetările este implicată într-o conspiraţie.”

Nu ezitați să aruncați o singură privire peste ea. Va fi îndeajuns, credeți-mă, pentru a nu o mai lăsa din mână decât după ce o citiți.

Mulțumesc celor de la Cărți Anticariat pentru posibilitatea de a citi acest roman antrenant. Un site ce nu trebuie evitat atunci când doriți cărți ieftine și oferte de nerefuzat.

Traducere din limba engleză de Radu Pintea
448 pagini (în format de buzunar)
Editura Rao


vineri, 31 octombrie 2014

”Autumn melancholy” - Book Tag





Îmi plac provocările, așa că am să iau acest „book tag” drept o provocare. Tag care, din câte am observat, a pornit de la Wakling on Letters; felicitări, inspirată idee!



4 cuvinte care îti vin în minte atunci când spui ”toamnă”: școală, ceață, frig, mâini reci. 4 senzatii pe care le simti în acest anotimp: liniște, echilibru, mister și confuzie.
4 planuri pe care vrei să le îndeplinesti în toamna asta: să învăț cât mai mult pentru ce vreau să fac, să reușesc să fiu împăcat cu propria-mi persoană, să citesc cât mai mult și să fac ce știu mai bine să fac.
Transcrie citatul tău preferat despre toamnă: versurile mi-au ajuns acolo unde trebuie.




Acum creează tu un scurt fragment/ câteva versuri dedicate acestui anotimp: (cerintă optională, dacă aveti inspiratie):  De fapt, am în blog o postare întreagă legată de acest anotimp al ființei. Chiar AICI.

Covor de frunze: Cărti citite de tine cu un subiect mai trist, dar care au până la final un mesaj optimist (si ce mesaje ti-au transmis).
Hoțul de cărți”, de Zusak- puterea cuvintelor ghidează acest Univers din care iubirea lipsește cu desăvârșire.
Jurnal trist”, de Katherine Mansfield- ești creatorul propriei tale conștiințe, propriilor tale amintiri, propriei tale vieți. Ești creatorul a ceea ce vrei să fii, a ceea ce nu ești și a ceea ce ai fost.
Picături de ploaie: Ultima carte citită care te-a făcut să lăcrimezi si 2-3 cuvinte despre carte.
Nu plâng la cărți. Abia dacă am mi-au lăcrimat ochii la „Titanic”, însă o carte care m-a impresionat într-o măsură foarte mare este „Hoțul de cărți”.
Cană aburindă cu ceai/ ciocolată caldă: O carte care ti-a încălzit sufletul în zilele reci.
Hmmm. „Seara cântărețelor”, a Lidiei Jorge, recenzia aflându-se AICI.
Plimbare lungă prin parc: O carte cu multe pagini, pe care ai citit-o fără să simti cum trece timpul.
 „Jurnalul Oanei Pellea”, o carte care face bine. Într-adevăr, merită. Recenzia e AICI.
Pulover căldurosCea mai drăgălasă carte pe care ai citit-o vreodată.
Nu știu ce să înțeleg prin „drăgălașă”, dar cred că e ok dacă spun că „Smulgătorul de inimi”, a lui Vian, a fost o astfel de carte. AICI, recenzia.
Must (suc de struguri): O carte excesiv de siropoasă, plină de dulcegării.
Nu înțeleg de ce se dă o explicație a cuvântului „must”, cred că orice știe ce e acesta. Nu? NU?
Sincer, n-am nicio idee. Evit cărțile „excesiv de X”.
Dovleac sculptat: Lectura ideală pentru Halloween.
Tot ce înseamnă John Paul. „Chinuiește-i pe copii”, „Prezența”. Sau, evident, șeful Stephen King. Să nu uitați să închideți ușile înainte să începeți lectura.
Ceată de toamnă: O carte complicată pe care nu ai înteles-o, pe care nu ai reusit să o deslusesti integral.
Hai să zicem că „Maestrul și Margareta”, a lui Bulgakov, dar, încă, lecuta este una miraculos de plăcută. AICI e recenzia. Sau, aș spune, „Anna Karenina”, unul dintre romanele cele mai puternice alte tuturor timpurilor. Merită, oricum!
Miros de scortisoară: O carte tentantă, de care te-ai apuca chiar acum să o citesti, dacă ar fi în posesia ta.
Nu îmi place să citesc cărți care nu-s din biblioteca mea proprie. He, he!
Castane: O carte de care dai peste tot, despre care se scrie pe toate blogurile, dar care tie nu ti-a trezit interesul până acum.
Cu siguranță, „Sub aceeași stea”, „Looking for Alaska”, tot ce înseamnă John Green. Nu știu, nu mă atrage acest scriitor. 
Melancolie: Cartea pe care o recomanzi tuturor să o citească toamna aceasta.
Pe aripile vântului”, o carte de o viață, pe care aș reiciti-o de câte ori aș avea ocazia. Preferata mea, definitely!
Cui să dau TAG-ul mai departe? Sunt poftiți toți, toți care vor să-și scrie vorbele și să le împărtășeasă cu noi!
O toamă plăcută să aveți, plină de surprize.

Considerație!

miercuri, 29 octombrie 2014

Activități cu Editura Litera

Bună seara!


Litera vă invită la evenimentul „Cărțile romantice. Mister și magie!”

Litera aniversează 25 de ani de existență! În  1989 lua  ființă,  la  Chișinău  și  București,  Editura  Litera.  Se  împlinesc,  așadar,  anulacesta, 25 de ani de existență. Ani în care, cu tenacitate, cu pasiune, cu profesionalism, cu reușitemajore,  Litera a editat  peste 4 000 de titluri,  într-un tiraj total  de aproape 46 de milioane deexemplare. Acoperind practic toate domeniile de ficțiune și nonficțiune, Litera a reușit să se impunăprin calitatea produselor sale, devenind unul dintre cei mai importanți actori de pe piața de carte.Îți mulțumim că ne ești alături, și te invităm să ne însoțești, și de acum înainte, în călătoria noastrăprintre cărți, idei și cuvintee.


În seara de Halloween, pe 31 octombrie 2014, începând cu ora 18:30,  Editura Litera văinvită în cadrul târgului de carte Kilipirim (Unirea Shopping Center, etaj 2, Aripa Călărași)  la uneveniment special: Cărțile romantice. Mister și magie! Vă  aşteptăm  la  o  întâlnire  cu  cele  mai  captivante  titluri  din  îndrăgitele  colecţii:  CărţiRomantice și  Iubiri  de poveste; un eveniment în care  se  va discuta despre  poveşti  de  dragosteîncărcate de mister, al căror suspans se adâncește cu fiecare capitol, societăți secrete, personaje cuputeri miraculoase, ritualuuri secrete, cristale vrăjite, fantome enigmatice, despre autoare îndrăgitepeste tot în lume, dar şi despre motivele care fac aceste cărţi atât de iubite de numeroşi cititori.Fiecare persoană care va participa la eveniment va primi cartea În căutarea dragostei deTeresa Medeiros, alături de un fard de pleoape Ruby Rose Cosmetics. În plus, cele mai norocoaseparticipante vor avea şansa să câştige și premii surpriză.


Colecția Lira  –  Cărți Romantice cuprinde romane de dragoste istorice sau contemporane,aflate în cele mai cunoscute topuri internaționale de specialitate, oglindind un tărâm de dragoste, desecrete și mistere, o lume plină de emoții și suspans, creionată de cele mai iubite autoare de ficțiuneromantică ale momentului, între care: Nora Roberts,  Amanda Quick, Mary Jo Putney sau SandraBrown. 
Colecţia  Alma –  Iubiri de poveste poartă cititorii într-o lume magică, plină de pasiune, deiubiri pătimașe și interzise, care sfidează timpul sau de conspirații primejdioase, societăți secrete șidrame de mare intensitate emoțională. O selecţie de titluri distinse cu numeroase premii, scrise deautoare  celebre  în  literatura  romantică  istorică,   între  care:  Julie  Garwood,  Johanna  Lindsey,Elizabeth Hoyt, Christina Dodd sau Sarah Maclean.


Editura Litera vă așteaptă cu drag și cu brațele deschise! Dacă aveți drum înspre, nu ezitați să treceți, sunteți așteptat cu surprize plăcute și cărți... gratuite!


PS: Pentru a fi la curent cu toate noutățile Editurii Litera vă recomand să vă abonați la Newsletter-ul acestora, din pagina de AICI.

Mult succes!

marți, 28 octombrie 2014

Fericire la... cutie!


Salutare,

Hah, azi mi-au ajuns două colecte: din partea Editurii Univers, cărora le mulțumesc frumos, și din partea Editurii Herg Benet, cărora, de asemenea, vreau să le mulțumesc pentru bunătatea de care au dat dovadă. Mama a fost surprinsă, iarăși, de „ce tot fac eu pe aici de primesc cărți și trebuie s-o trimit tot timpul pe la poștă!”



Nu-i așa că sunt superbe? Ei, bine, cam acestea ar fi primele „venituri” ale mele din urma acestor colaborări frumoase. Cărțile de sus, „Atracția” și celelalte două sunt din partea celor de la Cărți Anticariat ale căror oferte sunt DE NEREFUZAT! Înainte de a cumpăra o carte, asigurați-vă că o căutați și pe acest site, deoarece ați putea-o cumpăra cu un preț mult mai mic. Și, de asemenea, cărțile nu sunt vechi, ci sunt într-o stare perfectă... și super! Ei au fost cei cu care am început o a doua colaborare.

În dreapta jos, bineînțeles, neprețuitele cărți ale Editurii Univers, o editură ce trebuie luată în seamă dacă doriți literatură de calitate și plină de viață, emoție, mister și... nebănuit. Cei de la această editură sunt primii care mi-au acceptat această colaborare frumoasă, drept care voi rămâne mereu fidel lor și ofertelor lor. 

Iar, în sfârșit, în stânga sunt cei de la noua și surprinzătoarea Editură Herg Benet, editură pe care mama o confunda cu o editură germană. Da, da, mamele! Le mulțumesc frumos pentru cele cinci cărți trimise pe care le voi citi cu cel mai mare drag. 

Curând, mai aștept un colet de la Editura Litera, o editură de suflet deoarece a reușit traducerea cărților dragei și minunatei de Alice Munro, câștigătoarea Nobelului în anul 2013. O scriitoare demnă de respectat și de citit, care mereu va rămâne printre preferatele mele. Sper să îl primesc curând, deoarece sunt foarte nerăbdător!

Vă mulțumesc și vouă, cititori dragi, că sunteți alături de mine, de postările mele și de concursurile mele, vreau să vă anunț că numai voi ați făcut posibile aceste colaborări frumoase și vă promit că, într-un viitor cât mai apropiat, după ce ne vom dezvolta mai mult, voi împărți cărțile mele cu dumneavoastră prin intermediul a cât mai multor concursuri și nu numaie; de asemenea, având posibilitatea de a-mi spune ce cărți, de ce nu, doriți drept premiu. Evident, timpul e un sfetnic bun, de aceea avem nevoie de câți mai mulți membri care să răspândească această valoarea culturală superioară- cititul, în toate colțișoarele internetului plin de lucruri nesemnificative.

Deoarece mâine am test la o materie suuuuper frumoasă, biologia, eu mă retrag și sper să perindați și peste paginile mele, voi, cei cu mai mult timp, descoperind frumusețea cititului!

Numai bine,
Andrei