vineri, 20 februarie 2015

Un loc pe raftul meu (V)


Bună dimineața,

Am venit spre a „mă lăuda”. Iarăși! Săptămâna aceasta a fost frumoasă și, hehe, numai bună pentru a-mi face plinul de cărți. Am adăugat câteva titluri în bibliotecă, iar cum, fi-ar, nu mai am loc și trebuie să le pun culcate în fața celorlalte. Trebuie neapărat să fac ceva!


„Fata cu picioare de sticlă”, Ali Shaw. Romanul acesta este foarte frumos, cu respirații magice, miraculoase. O puteți comanda de AICI, la un preț super. Iar coperta este minunată.


„Păienjenel”, de Patrick McGrath. Mi-a plăcut mult descrierea. Puteți comanda de AICI.


„Fiecare pentru sine”, pentru că prezintă povestea Titanicului din perspectiva unui călător. Evident, ficțional, dar tot te prinde. Puteți comanda de AICI.


Pentru că m-am îndrăgostit de această scriitoare încă de la romanul „Seara cântărețelor”. Puteți comanda de AICI.


Descrierea suna chiar bine. 


Întotdeauna m-a atras lumea rusească, motiv pentru care m-am gândit să-mi cumpăr această carte la un preț super bun. O puteți comanda de AICI.

De asemenea, am primit de la cei de la Leda un cadou super drăguț, un tricou și un CD după o carte. 


La Blind Date with a Book, organizat AICI, am avut fericirea de a primi cele două volume din „Doamna de Monsoreau”, de Alexandre Dumas. Abia aștept să le citesc!

Voi ce v-ați mai cumpărat? O zi frumoasă!
 

joi, 19 februarie 2015

Lucruri frumoase de la Cărți Anticariat


Bună seara,

Ce mai faceți? Mai este puțin, o zi, și a trecut și această săptămână. E extrem de ciudat modul în care trece timpul. Uneori, un minut ni se pare o oră, o oră ni se pare un minut - asta e relativitatea, zice Einstein.

Eh, oricum, voiam să vă anunț de ofertele frumoase și produsele noi de la cei de la Cărți Anticariat (pagina de Facebook AICI), care au introdus mai nou mai multe seturi de căni și ceainice doar pentru voi.


Uitați-vă numai ce frumoase și practice sunt. Parcă și ceaiul ar avea o aromă mai bogată și un gust mai plăcut, când va fi fost băut din aceaste căni. Iar lăpticul mai sănătos.




Nu-i așa că îs foarte drăguțe? Pentru și alte căni, cu alte animăluțe, căutați AICI.


De asemenea, AICI găsiți și jucării de care, cu siguranță, copiii vor fi încântați. Și nu numai! Asta pe lângă numeroasele cărți la reduceri fooooarte bune și de nerefuzat. Nu trebuie decât să îi urmăriți pe cei de la Cărți Anticariat, abonându-vă la Newsletter-ul lor. Link către site-ul de cărți, AICI.

miercuri, 18 februarie 2015

Vei fi acolo?, de Guillaume Musso - Recenzie


Guillaume Musso, născut în 1974 este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani. Se prezintă simplu: „Guillaume Musso, născut la Antibes, romancier.” Încă de la vârsta de zece ani a fost sigur că va scrie romane. Mama lui, bibliotecară, i-a trezit gustul pentru literatură, hrănindu-l cu „Proust la biberon”. La nouăsprezece ani, Musso a plecat în SUA, unde s-a îndrăgostit de New York. S-a întors în Franța plin de idei pentru romanele sale. A debutat în 2001, cu romanul „Skidamarink”. 

Viața este ceea ce vrem noi să fie. Cu alte cuvinte, viața este așa cum ne-o pregătim noi. Cu bune, cu rele - toate sunt alegerile noastre, de aceea trebui să optăm pentru cele dintâi. Așa o fi? N-are destinul niciun rol de jucat, niciun zar de aruncat? Diderot spunea că „suntem o ființă de plâns, dacă ne închipuim că nu ne putem ridica deasupra soartei.”Așa este.

Ne-am pus cu toții cel puțin odată această întrebare: dacă ni s-ar da ocazia să ne întoarcem în trecut, ce am schimba în viața noastră? Dacă am putea să luăm lucrurile de la capăt, ce greșeli am încerca să îndreptăm? Ce durere, ce remușcări, ce regrete am alege să ștergem cu buretele? Am îndrăznic cu adevărat să dăm un sens nou vieții noastre? Și ce anume am vrea să devenm? Pentru a ne îndrepta încotro?
Și, mai ales, alături de cine să ne petrecem viața? Alături de cine? 

O carte cu adevărat bună îți rămâne în suflet până când... Ei bine, îți rămâne în suflet pentru totdeauna. Vă spun cu toată sinceritatea, această carte pur și simplu m-a dat peste cap, nu am putut să o las din mână până când nu am aflat ce are să se aleagă de Elliot, chirurg pediatru de succes din San Francicso, în vârstă de șaizeci de ani, a cărui viață plină de surprize și dedicată carierei se învârte în jurul fiicei sale, Angie. Medicul nu-și poate găsi liniștea și pacea sufletească pentru că Ilena, femeia de care aceasta a fost îndrăgostit nebunește cândva, alături de care dorea să-și petreacă ultimile clipe, a murit în urmă cu treizeci de ani. Ajuns într-o misiune într-un sătuc îndepărat, Elliot salvează un copil bolnav, iar, drept răsplată, primește din partea unui bătrân o ocazie miraculoasă, de a da timpul înapoi, dar doar de zece ori: zece pastiluțe ce au să-l ducă pe Elliot cu treizeci de ani în trecut, zece pastiluțe ce au să-i schimbe acestuia destinul. Astfel, Elliot, deși confuz la început, are ocazia nesperată de a da timpul înapoi, de a se reîntoarce, deși doar pentru o perioadă scurtă de timp, în vremurile în care Ilena, femeia sa iubită, încă era în viață, dar omite faptul că orice călătorie în timp funcționează pe principiul dominoului: orice schimbare, oricât de mică, poate declanșa un vânt aprig al trecutului, o întreagă avalanță, care ar mătura singurele certitudini din prezent.

Deși ar părea puțin cam SF, chiar autorul însuși argumentează acest aspect, spunând că „paranormalul este pentru mine doar un instrument dramatic, folosit adesea ca o parabolă pentru a exprima cu mai multă pasiune gândurile mele cele mai profunde legate de sentimente, viață, absență și frică.” Să nu vă imaginați o carte cu extratereștri, OZN-uri, Armagedon, săbii sclipitoare și personaje cu cinci picioare. Deși Guillaume Musso aduce aspectul călătoriei în timpul, această călătorie este făcută în scopul dragostei, al iubirii pentru aproape, în încercările de a-și explica nu numai miracolele vieții, ci și umbrele ei. Scriitura dinamică, tinerească a lui Musso dublează o intrigă palpitantă, plină de neprevăzut, cu replici care se pliază pe așteptările cititorului, însă care nu sunt anticipate. Autorul transpune în cuvinte un vis imposibil, ideal, a omului care, deși are condiția limitată, încearcă să și-o depășească, să tindă către împlinirea ființei. Ipoteză pe care este construit romanul seduce imaginația și împinge cititorul în direcția unei veșnice, chinuitoare întrebări: „Ce-ar fi dost dacă...?”

Datorită călătoriei în trecut, Guillaume Musso prezintă povestea din două ipostaze: cea a personajului Elliot având șaizeci de ani și cea a celuilalt Elliot, având treizeci de ani. Ipostaza în care cei de se privesc în ochi, fără putință de a-și explica ceea ce se întâmplă, nu numai că este haioasă - cum, de altfel, sunt și alte scene din carte - dar reiterează întocmai condiția efemeră a omului care, în lupta cu timpul, n-are nicidecum să învingă Lupta unui om cu sine însăși, în două momente diferite ale vieții, fiecare gata să se bată până la capăt: unul pentru a-și salva femeia iubită, celălalt pentru a nu-și pierde fiica. Tristețe, emoție, bucurie, confuzie - câteva dintre „stadiile” prin care a reușit acest autor să mă poarte, până m-a adus la finalul cărții, ce, pur și simplu, a explodat în milioane și milioane de culori. Este pur și simplu superb, n-ai cum să-l anticipezi. Ca și cum ar rezuma întreaga carte și întreaga ei emoție în câteva cuvinte perfect plasate. 

N-am avut de gând să dezvălui prea mult din ce se întâmplă în acest roman, pentru că nu ar avea rost. Vreau să că conving să citiți acest roman pentru că se merită, pentru că reușește să prezinte o poveste de dragoste într-un stil în care o asemenea poveste n-a mai fost prezentată - lejer, calm, lăsând lucrurile să se deruleze de la sine, fără puseuri grăbite sau accelerate. Am selectat și niște citate ce mi s-au părut frumoase pe care dați-mi voie să vi le prezint:

„Și ai grijă de visele tale (...). Nu știi niciodată când vei avea nevoie de ele.”

„Suferințele vor înceta când va înceta și speranța.”

 „Nu e vorba că avem prea puțin timp. Problema e că pierdem prea mult.”

„În timp ce trece pe lângă o galerie comercială se trezește față în față cu reflexia lui în geamul unei vitrine. Își dă brusc seama că are aceeași vârstă și aceeași figură ca dublul său, așa cum i-a apărut în urmă cu treizeci de ani.
Iată că s-a întâmplat și asta: până la urmă m-am transformat în el...

„Când ți se vor deschide în față mai multe căi și vei ști pe care să apuci, nu alege la întâmplare, ci așează-te și așteaptă. Așteaptă oricât e nevoie. Nu te mișca, nu spune nimic, ascultă-ți inima. Apoi, când o să-ți vorbească, ridică-te și urmează-i sfatul.”

Vă promit eu că o să vă placă. Recunosc, nu auzisem de acest autor până când cineva mi-a spus că e autorul ei preferat. Acum știu și de ce a spus astea, cu siguranță vor mai urma muuulte cărți scrise de Guillaume Musso pe lista mea de „a fi citite”. Le mulțumesc frumos celor de la Cărți Anticariat, site-ul de unde puteți achiziționa numeroase cărți la reduceri și noi, pentru această frumoasă carte și pentru recomandare, cartea o puteți achiziționa de AICI, la un preț foarte bun!

marți, 17 februarie 2015

Adevăr general



Iar cuvintele sunt de prisos. Dovadă fiind noua „taxă pe lectură”. Să le fie de bine, poate, cândva, prin 2050, civilizația va staționa și în gara țării noastre. Până atunci, Dumnezeu cum o vrea, că tot în mezozoic trăim!

luni, 16 februarie 2015

Copiii lui Húrin, de J. R. R. Tolkien - Recenzie


Le mulțumesc celor de la Bookia pentru această frumoasă carte.

J.R.R. Tolkien s-a născut la data de 3 ianuarie 1892 în Bloemfontein (parcă însăși numele orașului în care s-a născut i-a decis soarta de scriitor fantasy). După ce a luptat în Primul Război Mondial (nu știu câți dintre fanii Tolkien știau asta), Tolkien și-a început cariera academică, fiind considerat drept unul dintre cei mai renumiți filologi (nici nu mă înșel de acest lucru). În întreaga lume, Tolkien este cunoscut ca fiind creatorul Pământului de Mijloc și autorul unor opere fantasy de excepție precum „Hobbitul”, „Stăpânul inelelor”, „Silmarillion”. Cărțile sale au fost traduse în peste 40 de limbi și vândute în zeci de milioane de exemplare.
J.R.R. Tolkien a murit în 1973 și, cu puțină matematică, ne putem da seama că a trăit, așadar, 81 de ani.

Copiii lui Húrin” este o îngemănare uluitoare de mit și epos, care precede trilogia „Stăpânul inelelor”. Istoria și descendența personajelor principale sunt prezentate în primele paragrafe ale cărții, evenimentele anterioare bazându-se pe cele relatate în cartea „Silmarillion”. Ea începe cu cinci sute de ani înaintea acțiunii cărții, când Morgoth, un valar și prima putere malefică, cu care ne-am familiarizat încă din romanul „Silmarillion”, evadează din Tărâmul Binecuvântat al Valinorului, refugiindu-se în nord-vestul Pământului de Mijloc. Din fortăreața sa din Angband, el caută să preia controlul întregului Pământ de Mijloc, dezlănțuind un război împotriva elfilor care locuiau Beleriandul din sud, și prigonind viața, aducând focul și Întunericul Luminii ce sclipește în săbiile râncezi ale orcilor.

Povestea începe odată cu sosirea lui Húrin și a fratelui său, Huor, în orașul elf ascuns Gondolin. După ce au trăit acolo trei ani, ei jură că nu vor revela nimănui locația orașului și sunt lăsați să plece în Dor-lómin. Acolo, Húrin se căsătorește cu Morwen Eledhwen, cu care are doi copii, un fiu pe nume Túrin și o fiică, Lalaith. Lalaith moare în copilărie, dar Túrin crește, devenind un adolescent tăcut și îngândurat, care se va dovedi a fi eroul fără de seamăn al acestei opere.

După înfrângerea dezastruoasă din Bătălia Lacrimilor Făr' de Număr, Húrin este capturat și dus în Angband, fortăreața lui Morgoth. Acesta îl torturează pentru a afla locația Gondolinului, dar Húrin îl sfidează, atrăgând blestemul asupra sa și a întregii sale familii. În final, Húrin este întemnițat pe vârful unui munte, fiind obligat să privească soarta familiei sale prin ochii lui Morgoth. Când află toate acestea, Túrin, eroul curajos devenit acum bărbat, este rugat de mama sa să meargă în aventura vieții sale, pentru a nu risca să fie capturat și chinuit, deoarece, spune ea, „un blestem s-a abătut asupra sa și numai el este în stare să-l dezlege, prin cântul Elfilor Cenușii și al Pădurii Luminate”. Brav, curajos, demn și pregătit, Túrin se hotărăște să meargă în căutarea tatălui său, ce este închis de către Regele Întunericului, Morgoth, într-o fortăreață rece și plină de primejdii. Aventurile prin care va trece nu sunt puține, iar momentele în care se va afla la ananghie par să-l caute la tot pasul.

Un roman plin de descrieri fabuloase ale tărâmurilor Orcești, Elfești, Gnomicești (dacă ar exista un asemenea termen)- însă limbajul lui Tolkien este unul, datorită scrierii fantastice, plin de termeni arhaici, fabuloși și numărând câteva zeci, chiar sute, de nume. În „Copiii lui Húrin” este redată istoria antică a Pământului de Mijloc, mitologia apariției lui și a popoarelor care-l locuiesc, războaiele date între oștirea orcească și cea a Elfilor, cu toate semințiile lor, războaie purtate până când se ajunge la echilibru, într-o luptă continuă a lui Túrin de a-și salva tatăl de sub stăpânirea întunecată a lui Morgoth. Dar, oare, acest echilibru va fi înclinat către partea Întunecată sau către cea Luminoasă? Un mit al creației de o frumusețe unică, nemaiîntâlnită, tipică creației lui Tolkien.

J. R. R. Tolkien a declarat că intenționa ca locul acțiunii să fie Pământul nostru, în urmă cu câteva mii de ani, dar lumea prezentată de el și lumea reală au prea puține corepondențe geografice și istorice. Pământul de Mijloc prezentat de el este locuit de oameni și de alte rase umanoide (elfi, pitici și orci), precum și de ființe divine (maiari și valari). Povestea pune accentul pe un om din Casa lui Hador, Túrin Turambar, și pe sora lui, Niënor Níniel, care, împreună cu tatăl lor, Húrin, au fost blestemați de Vrăjmașul Negru, Morgoth. Evenimentele se petrec cu mai mult de 6.500 de ani înaintea Războiului Inelului.

Îl voi cita pe autor: „Copiii lui Húrin îl poartă pe cititor într-o perioadă cu mult mai veche decât cea din Stăpânul inelelor, într-o zonă a Pământului de Mijloc desenată înaintea apariției hobbiților, când marele era valarul decăzut, Morgoth, iar Sauron era locotenentul său. Este povestea eroică a unui om, Húrin, care a îndrăznit să-l înfrunte pe Morgoth, precum și a destinului tragic a familiei sale, urmărind călătoriile fiului său, Túrin Turambar, prin lumea pierdută a Beleriandului.”

Citind această carte, am dat gata toată seria autorului Tolkien, așadar mă declar un fan adevărat. Recunosc, m-aș uita la filme oricând, le-am văzut de fiecare dată cu aceeași plăcere, dar și cărțile stau la loc de onoare pe rafturile bibliotecii. Vă recomand romanul acesta, dacă doriți să intrați într-o lume dominată de magic, de feeric și, în care, imposibilul parcă nu mai e așa de imposibil. O puteți comanda de AICI, cartea este cartonată și are niște ilustrații foarte interesante. 

Editat de Christopher Tolkien, ilustrații de Alan Lee, traducere de Irina Horea
290 pagini (cu tot cu anexă și note)