luni, 11 decembrie 2017

„Confidentul”, de Hélène Grémillon- Recenzie



Editura: Humanitas
Rating: 3 din 5 steluțe
Număr de pagini: 232
Anul apariției: 2014 

Un adevărat fenomen editorial, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène Grémillon a devenit bestseller imediat după apariţie, în 2010, fiind tradus până în prezent în 27 de ţări. Confidentul a fost încununat în Franţa cu numeroase premii, printre care Lauriers Verts de la Forêt des Livres – Prix du Premier Roman (2010), Prix Palissy (2011), Prix Emmanuel Roblès (2011), Prix Montalembert (2011) şi Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture Saint-Germain-en-Laye (2011), în Germania primind Euregio-Schüler- Literaturpreis (2013).

Paris, 1975. După tragicul accident în care-şi pierde mama, tânăra editoare Camille Werner descoperă printre misivele previzibile un plic ciudat. În el, o scrisoare de câteva pagini, relatând întâmplări din copilăria unor necunoscuţi. O eroare a poştei, sau poate o scăpare a expeditorului anonim, crede Camille. Dar primul plic e doar începutul unui şir de scrisori care, filă cu filă, deapănă povestea a două iubiri imposibile şi a nenumărate vieţi sfărâmate. Încetul cu încetul, Camille înţelege că teribila taină pe care vrea să i-o împărtăşească autorul anonim o priveşte chiar pe ea. În acest roman, care are suflul marilor istorisiri, Hélène Grémillon asociază pasiunea cu suspansul psihologic, într-un admirabil stil literar.

Am citit această carte acum aproximativ două săptămânii, când am mers la Brașov, am început-o în tren și am citit-o tot acolo. Bun, mi-am zis, încă o dată citesc o carte despre care nu am auzit nimic, căreia nu i-am citit nicio recenzie, despre care nu avusesem habar până în momentul în care am primit-o. Sincer, eu văd astfel de cărți drept o provocare, mă închid în lumea lor și devin nu doar un cititor, ci un actant - stau pe lângă personaje, le ascult și, mai mult decât atât, încerc să le înțeleg, să nu le urăsc, să le respect deciziile și, poate, să învăț ceva de la ele - da, se aplică și asta. Pentru mine, în această manieră, Confidentul a fost o carte care nu m-a dat pe spate, nu mi s-a părut „uau, ce mai roman”, deci nu se adaugă printre cărțile mele preferate și nici printre lecturile mele de refernță; în schimb, citind-o, am simțit cum mă îmbogățesc cultural, stilistic, deoarece, tind să cred, autoarea pe asta s-a bazat: un substrat istoric, cultural, autentic aș spune, apelând la un mod deosebit de a crea o poveste frumoasă, printr-o precizie istorică aproape chirurgicală, și-un suspans care te ține cu sufletul la gură până la ultimul paragraf al romanului. Asta mi-a plăcut la Grémillon, substratul, paratextul informativ, care pentru mine, unul, a constituit un element definitoriu al acestui roman. 

Vorbind despre această carte, Confidentul, n-am să vorbesc despre acțiune, aceasta e limpede și din descriere - Camille Werner, o editoare, primește un plic în care este descrisă viața cuiva, așa cum este ea, cu bune și rele. În primă instanță, ar fi zis că e un roman, drept care nu-l prea ia în seamă, dar încetul cu încetul, aceasta își dă seama că, într-adevăr, se întâmplă ceva bizar: viața descrisă în aceste scrisori seamănă tot mai mult cu ce i s-a întâmplat ei. Surescitată, ea așteaptă zi de zi aceste plicuri, pentru a-și confirma sau infirma cele crezute. Bun. Cu o intrigă destul de deosebită, Hélène Grémillon conturează o poveste despre înțelegere și înțelepciune, o poveste în care adevărurile și minciunile se împletesc la limita situaților, o poveste a obsesiilor, a iubirilor, a fricilor, a urii și a tot ceea ce ne definește în această lume în care ne sfârșim, încet dar sigur. Vocea personajelor este una aparte, la o adică, personajele lui Grémillon trăiesc, simt, sunt tridimensionale, alcătuite din lumini și umbre, asemenea omului de rând. Grémillon simte odată cu personajele sale și, sunt sigur, s-a atașat de ele precum, să folosesc o comparație puțin bizară, un tatuaj. Evident, predilecția pentru veridicitate, pentru adevărul situației (în context istoric), este irefutabilă; sunt sigur că autoarea s-a informat ceva înainte să conceapă romanul Confidentul. Și, într-o manieră delicată, chiar i-a ieșit; iar dacă veți citi romanul, sunt sigur că veți observa, cu precădere, acest aspect. 

Nu pot spune prea multe, Confidentul este acel gen de roman care se citește și se simte. Nu am să vorbesc, după cum v-am tot spus în recenziile mele, despre acțiune - n-am de ce s-o fac, nu-i așa? Adică, să știrbesc din plăcerea de a afla voi, cititorilor, ce se întâmplă, de ce, cum, când, în ce direcție are să se îndrepte totul și așa mai departe? Nu-mi place să vă dau, cum li se spune, spoilere, pentru că la rândul meu urăsc spoilerele, de orice fel. Ba chiar, de multe ori, nu citesc descrierea unei cărți, ci dacă o văd și mă atrage, o iau ș-o citesc, fie ce-o fi. Intuiția e cheia pe-aici. Iar dacă ați citit această carte, aștept cu nerăbdare a voastră părere, indiferent care o fi ea.

Le mulțumesc enorm celor de la Târgul Cărții pentru șansa de a citi acest roman. Pe site-ul lor găsiți o gamă variată de cărți, la prețuri extrem de convenabile; să fim serioși, cui nu îi plac reducerile? Să aveți lecturi frumoase și pline de spor!

joi, 16 noiembrie 2017

Libmag și Târgul Cărții ne surprind cu Black Friday


Salutare,

Colegii noștri dragi, iubitori de cărți, de la Târgul Cărții, o librărie online foarte pe placul meu, cu prețuri super bune și accesibile, ne surprind și de data aceasta, cu noi oferte de nerefuzat, că tot e Black Friday, cum se zice.

Black Friday Libmag și Black Friday Târgul Cărții, așadar, oferte care mai de care, tot felul de titluri la prețuri tot mai bune. Eu deja am ochit câteva, dar voi?

O seară plăcută și aștept să-mi povestiți despre capturile voastre din această ediție, că eu am tare multe.

marți, 14 noiembrie 2017

„Te iubesc pe nevăzute”, de Alina Ilioi- Recenzie


Editura: A. I. Personal
Număr de pagini: 140
Anul apariției: 2016
Rating: 5 din 5 steluțe 

Am citit această carte când nu se putea mai bine. Fix la momentul oportun, să spun așa, deși am primit-o spre recenzie, de la prietenii noștrii de la Bookzone, acum ceva vreme. Știam eu că o carte, într-adevăr, are timpul ei, și dacă n-ai chef s-o citești acum, azi, mâine, peste două săptămâni, doar așteaptă momentul oportun. Fii sigur că, atunci când o vei fi citit, va fi exact momentul cărții respective, și-o vei trăi, de la cap la coadă, înzecit. 

Sincer, pentru mine, cartea Te iubesc pe nevăzute a fost un cumul de trăiri, de sentimente - iubire, dragoste, dar și tristețe, resemnare, toate și-au găsit loc în sufletul meu de-a lungul acestei cărți. Este o carte care te-ajută, care te purifică - la sfârșitul ei, am fost încercat de un sentiment de catharsis, de sclipire interioară. Nu știu cum să „teoretizez” aceste lucruri, aceste trăiri, eu cred că ele doar se trăiesc și atât. Trebuie să simți cartea, s-o citești; este, la o adică, de prisos să vă vorbesc despre ea. Fericirea e subiectivă, se simte în zeci de feluri. Tristețea, la fel - legat de ea, unii au standarde mai înalte, alții ard și pentru frumusețea care-i înconjoară. Niciodată nu râdem la aceeași glumă făcută de două ori, dar mereu plângem pentru aceeași problemă. Nu este, oare, un paradox? 

Cartea aceasta este scrisă din viață, este o carte care pulsează visceral, plină de emoții, de trăiri. Nu cred că e cazul să-i fac un rezumat - astfel, unii ar crede clișeic totul: un EL, o EA, se prezintă bucățele din viața lor, din perspectivă saltatorie (o dată el, o dată ea, o dată amândoi), și modul în care își integrează sentimentele unul altuia, unul pentru celălalt. Da, sincer, este frumos, este sensibil și, ceea ce mi-a plăcut enorm, este adevărat ceea ce se întâmplă în carte, adevărat la modul că ne putem regăsi cu toții în cele două personaje, oricât de pudici am fi, oricât de taciturni și introvertiți. Pentru că, sunt sigur, Alina Ilioi nu s-a scris ca să vândă, ci a scris ca să se exorcizeze, să-și epuizeze stările pe care le avea - și de aici până la o carte extrem, dar extrem de frumos scrisă și sinceră, nu este decât o aruncătură de băț. Autoarea și-a luat inima și a stors-o în paginile cărții Te iubesc pe nevăzute, câștigându-și, astfel, toată stima de a fi o scris o carte într-adevăr bună, despre viață.

Sincer, nu știu cum veți fi văzut voi cartea după ce o veți fi citit, dacă o veți face. Eu, sincer, am recomandat-o de îndată și altor prieteni, iar ei altora și altora. Acum, spre exemplu, nu e la mine, dar știu că o voi primi înapoi și o voi pune la un loc de onoare pe rafturile propriei mele biblioteci. Te iubesc pe nevăzute a devenit, pentru mine, nu doar o carte de referință, ci un sentiment adevărat, autentic. O iau în mână și mă gândesc cât de multe are această viață să-mi rezerve, cât de ușor pot să cad și să mă ridic cu mult mai greu, cum pot lega încredere și le pot pierde doar cum am clipit din ochi. Credeți-mă, lecțiile de viață se scriu doar din ceea ce, veridic, a fost trăit. Iar Alina Ilioi, după părerea mea, a dat o irefutablă dovadă de înțelepciune, de putere de caracter, dar, dincolo de acestea, o dovadă colosală de sensibilitate. Îi mulțumesc enorm că mi-a dat șansa să citesc o așa poveste de viață, cum n-am mai găsit în alte părți. 

Mulțumesc tare mult celor de la Editura Bookzone pentru această carte, o puteți comanda de AICI. Vă doresc lecturi cât mai plăcute și dragi vouă și, dacă aveți vreo recomandare să-mi faceți, o aștept cu nerăbdare!

Noutăți de la Nemira, Gaudeamus 2017


Salutare, dragi cititori,

Știu că nu am mai postat de ceva vreme, însă timpurile-s potrivnice, să spun așa; cu toate acestea, s-au adunat muuulte recenzii care așteaptă să fie postate și multe despre care să vă vorbesc. În această postare am să vă prezint câteva noutății de la dragii noștri de la Editura Nemira. 

Editura Nemira își așteaptă cititorii la Gaudeamus cu o mulțime de titluri noi în colecțiile Nautilus SF&F, Young Adult, Anticipația și Babel, cărți de Crăciun, pachete cadou și prețuri speciale de târg. Sâmbătă, între 12.00 și 14.00, cititorii sunt invitați să cunoască autorii români de la Nemira în standul editurii, unde aceștia vor da autografe: Florin Chirculescu, Ovidiu Eftimie, Adrian Mihălțianu, Florin Stanciu, Iulian Tănase, Mara Wagner și Elena Vlădăreanu.

Colecția Nautilus SF&F 

Problema celor trei corpuri - Liu Cixin

Un hard SF, plin de minuțioase detalii tehnice despre orice, de la mecanica cuantică până la inteligența artificială. Dar Cixin Liu își susține teoriile spectaculoase cu personaje ușor de simpatizat, pe un schelet de acțiune și thriller convingător de la multipremiatul scriitor chinez Liu Cixin. Spre finalul Revoluției Culturale din China, un proiect militar trimite semnale în spațiu pentru a stabili contactul cu civilizații extraterestre. O astfel de civilizație, pe cale de dispariție, primește semnalul și plănuiește să invadeze Pământul.

Orașul nouă în flăcări, de J. Patrick Black

Fanii seriilor JOCUL LUI ENDER, HARRY POTTER și ai Infanteriei stelare vor considera cartea lui J. Patrick Black un bilet perfect către o lume fantastică. O rasă extraterestră a venit să cucerească Pământul cu o tehnologie mai presus de orice văzuseră oamenii vreodată, care semănă mai degrabă cu magia. Orașe întregi dispăruseră în flăcări și sfârșitul părea aproape. Până când oamenii au descoperit că pot folosi și ei arma inamicilor și au ripostat.

Wild cards, antologie de George R.R.Martin și Melinda Snodgrass

Cum ar fi lumea dacă supereroii ar exista cu adevărat? Autorii antologiei ne propun o istorie alternativă înspăimântătoare: în 1946, deasupra New Yorkului este eliberat un virus care poate rescrie ADN-ul uman, o armă biologică trimisă de pe altă planetă. Virusul afectează fiecare individ în alt fel și are simptome complet imprevizibile. Pe 90% dintre cei afectați îi ucide, iar celorlalți le provoacă mutații. 1% rămân aproape umani, dar capătă puteri supranaturale: așii dezvoltă puteri utile, doiarii, puteri minore, mai degrabă comice, iar jokerii sunt mutilați și sfârșesc în ghetouri.

Colecția Babel, de literatură străină

Porecla, de Jumpa Lahiri

Lăsând în urmă viața din Calcutta, cuplul Ganguli pornește spre America, unde începe o altă viață. Numele, sensurile și identitățile se schimbă și, odată cu ele, destinele pornesc spre noi orizonturi. Din detalii de mare finețe se țese saga unei familii care, departe de casă, caută să ajungă acasă. Pătrunzând în cele mai ascunse ținutui sufletești, descoperind teritorii gingașe, Porecla spune mai multe povești, dezvăluie mai multe generații, traume și căutări, într-o lume dominată de fragilitate.

Colecția Anticipația – de nonficțiune

Arme matematice de distrugere, Cathy O’Neill

Bestseller New York Times și nominalizată la National Book Award

Modelele matematice care ne reglementează viața sunt opace și incontestabile, chiar dacă greșesc, avertizează Cathy O’Neil, fostă jurnalistă la Wall Street Journal. Și, mai rău, alimentează discriminarea într-un „cocktail toxic pentru democrație“. Într-o epocă în care cele mai multe aspecte din existența noastră cad sub incidența datelor analizate automat, e necesar să le înțelegem mecanismele și să chestionăm modelele. Descoperiți latura întunecată a Big Data!

Bun-venit în univers. Un ghid astrofizic, de Neil deGrasse Tyson, Michael A. Strauss și J. Richard Gott

Bun venit în Univers este un tur de forță pentru cunoașterea cosmosului, realizat de trei dintre cei mai importanți astrofizicieni din prezent. Pornind de la enorm de popularul curs introductiv în astronomie ținut de Neil deGrasse Tyson, Michael A. Strauss și J. Richard Gott la Princeton, cartea parcurge prin toate temele de interes: planete, stele, galaxii, găuri negre, călătoria în timp, toate pe înțelesul nespecialiștilor. Autorii povestesc incitant cele mai recente descoperiri în astrofizică, purtându-și cititorii de la sistemul nostru solar până la cele mai îndepărtate puncte ale universului cunoscut: Cum trăiesc și mor stelele? De ce nu mai e Pluto planetă? Ce șanse sunt să existe viață pe alte planete? Cum a luat naștere universul? Suntem singuri sau facem parte dintr-un multivers?

Rose, de Marius Constantinescu

Jurnalistul Marius Constantinescu lansează un volum din texte publicate de-a lungul vremii, mixate strategic cu varietăţi inedite, în corpul unui volum sprinţar, ca un vin sec, prietenos, de cursă lungă. Parfumuri, oameni, călătorii, deserturi, vinuri, părinţi, prieteni şi singurătăţi, portrete, Paris, camere, cravate şi o plajă goală. Marius Constantinescu scrie despre toate şi toate îl scriu pe el.

Crăciunul în cele mai frumoase povestiri

Pline de surprize sunt darurile puse sub brad și ele s-au strâns toate într-o carte de savurat în tihnă, în așteptarea sărbătorii cu dulciuri și fulgi de zăpadă. În paginile ei s-au adunat comori de altădată pentru copii, părinți și bunici, întâmplări și personaje ce povestesc Crăciunul, pentru a cărei magie depun mărturie, printre alții, Charles Dickens, Mark Twain, Oscar Wilde sau Arthur Conan Doyle. 

Sună foarte bine, nu-i așa? Aștept părerile voastre. Să aveți lecturi cu spor și pe placul vostru!
 

sâmbătă, 30 septembrie 2017

Book Bloger TAG


Salutare,

Am preluat TAG-ul de pe blogul Porția de citit. Știți prea bine cât de mult îmi plac TAG-urile, așa că am găsit unul foarte drăguț. În cele ce urmează...

1. Trei lu
cruri pe care nu le suporți la o carte.
  • Să fie clișeică (vechea poveste cu tipul dur care se „moleșește” când întâlnește o tipă; poveștile de dragoste care știi c-o să se termine într-un fel, încă din momentul în care încep; cărțile care nu transmit nimic, ci doar sunt scrise să fie scrise; prea mult sex & țigări & alcool & adolescenți; limbajul vulgar)
  • Să fie SF (după părerea mea, omul e cel mai mare mister)
  • Coperțile urâte.
2. Descrierea locului preferat de citit.

Oriunde, dar în special pe o bancă, într-un parc.

3. Trei confesiuni legate de cărți.

  • Mereu am o carte lângă mine, oriunde aș fi (când dorm, în ghiozdan, pe noptieră, când învăț).
  • Vreau ca la casa mea să am o cameră doar pentru cărți.
  • Am o obsesie pentru a avea autografele autorilor mei preferați (drept care am o colecție destul de mare de autografe)
4. Care a fost ultima dată când ai plâns în timpul lecturării unei cărți?

Cred că la Vara în care mama avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac. 

5. Câte cărți se află acum pe noptiera ta?

Una singură, Jocul lui De Niro. Nu-mi place să încep mai multe cărți.

6. Care este gustarea ta preferată în timp ce citești?

De fapt, nu prea-mi place să mănânc sau să beau ceva în timp ce citești. Dar, de obicei, lecturez o carte bună cu un ceai sau o cafea.

7. Alege trei cărți pe care le-ai recomanda oricui.
8. Arată-ne o poză cu raftul preferat din bibliotecă.

Sincer, nu am unul. Îmi iubesc toate cărțile și le aranjez cum știu eu mai bine, după culoare, după editură, formă.


9. Scrie în trei cuvinte ce înseamnă cărțile pentru tine.

Salvare. Refugiu. Iubire. 

10. Care este cel mai mare secret de cititor al tău? 

Păi e secret, n-ar mai fi secret dacă vi l-aș spune, nu?

Poate prelua TAG-ul oricine vrea. Spor la lecturi frumoase!